La cei 33 de ani ai lui, este total dezamăgit.
Îl știu de pe vremea când bunica îl învăța să facă primii pași- părinții despărțiți, mama a fugit cu un neamț, tatăl s-a apucat de beție.
El, copil bun, a învățat carte. S-a făcut inginer. A muncit în mai multe locuri. S-a mulțumit și cu mult și cu puțin. Rămas șomer, s-a apucat de agricultură. Sere.
Legume.
Muncă enormă, din zori până când răsărea luna de după turla bisericii. Câștig? Aș! Nu vezi că omul vrea să cumpere cât mai ieftin? Știe el cât mă costă, cât m-am împrumutat, când o să-mi plătesc toate datoriile?
Și-a lăsat barbă. Mă uit la el, încercând să aflu ceva din copilul de odinioară.
Ochii. Da! ochii jucăuși, de culoarea nucii necoapte.
Mi-a venit în minte o parabolă.. autorul- Părintele Arsenie Boca.
Zice că era undeva un om tare nevoiaș. O ducea greu, mereu tot mai greu. Într-o noapte, i s-a ivit în vis Dumnezeu.
- Vezi tu stânca aceea, fiule?
Du-te și muncește pentru mine!
Omul a trecut la muncă- de dimineața, până dincolo de miezul nopții. Oamenii îl vedeau, se uitau, se mai găsea câte unul care îi da o mână de ajutor. Parcă s-ar fi clintit colosul cu o idee, câțiva milimetri.
Tot mai obosit, omul a adormit acolo, cu capul pe uneltele lui de muncă.
I s-a ivit, în vis, satana.
-Prost ești, omule!! la ce bun atâta muncă de ocnaș? Nu vezi ce este în jurul tău? nu trebuie să muncești deloc. Banii se fac și altfel. Trebuie doar să fii isteț.
Omul s-a trezit buimac: ce să facă? încotro s-o ia?
S-a culcat. Cu gândul la Dumnezeu.
El i s-a arătat în vis.
-De ce te zbuciumi atât , omule? Eu nu ți-am spus să muți stânca, ți-am spus să muncești.
Uită-te la tine- ești frumos, ești încercat, rezistent, călit.
Ai toată viața înainte!
Nu poți face minuni. Doar eu pot să mut stânca.//
Mă gândisem să-i spun tânărului meu cunoscut povestioara.
Nu știu ce să fac..tu ce zici?
Un dar de la Ottilia!
Uneori aveti cate-o postare care merge mana-n mana cu ce am eu pe suflet (a se vedea si pe blog). :) Eu zic sa-i spuneti anecdota, poate se va culca si el cu gandul la Dumnezeu si-si va afla raspunsurile. Sau macar linistea.
RăspundețiȘtergereCrenguța,
ȘtergereÎmi place să cred că, de cele mai multe ori, cine se adună se aseamănă!
Sau cine se aseamănă se adună!
eu cred că Dumnezeu nu râde de noi. oricât muncim, paşii noştri spre un vis sunt mărunţi în comparaţie cu ceea ce poate face El. dar dacă nu am munci, am putea ajunge orice, numai oameni nu!
RăspundețiȘtergereun gând bun,
Ottilia
OttY,
ȘtergereGândul tău mi-a adus aminte de spusele cuiva, un tip foarte bogat- Bill Gates. El zicea cam așa: dacă nu prea ai chef de muncă, și ai vrea să lenevești în pat, gândește-te că nu ești atât de înstărit ca alții, care își permit să se scoale când vor.Dă-te jos din pat, iar pofta de muncă o să-ți vină imediat!
Ce zici, merge?
Buna seara, doamna Gina!
RăspundețiȘtergereMamica mea avea o vorba: cine nu munceste nu-i vrednic sa manance!, dar nici sa ne facem din munca o corvada! Cred eu ca e bine sa facem totul cumpatat, cu multumire si impacare si sa nu ne intindem mai mult decat ne ajunge plapuma si sa ne mai taiem si din dorinta avutiei.
Cred ca i-ar prinde bine sa citeasca povestea cu talc. Nu pentru a castiga bani altfel, ci pentru a munci atat cat il tin puterile, incat sa castige atat cat are el nevoie... sa-si fixeze o limita!
Cand iti fixezi limita infinitul, risti sa traiesti toata viata in iluzie!
O noapte linistita va doresc, doamna Gina, cu mult drag! :)
Mda,
ȘtergereÎnțelepte gânduri, Ștef!
Dacă toată lumea ar gândi , înainte de a porni la treabă, poate că ne-ar fi mai bine tuturor. Am trăi într-o lume perfectă.
Știi ce cred în clipa asta? poate că tânărul despre care vorbesc tot caută și nu găsește, pentru că nu are alături un alt suflet, o altă minte, împreună cu care să-și împartă problemele.
Cândva, la țară, tinerii căsătoriți ”plecau de le 0„. Și găseau împlinirea..
Imi place munca mea,care ce-i drept ma cam stoarce de vlaga uneori,dar mintea nu-mi da pace.Tot timpul imi mai gasesc ceva de facut.:)
RăspundețiȘtergereD-zeu ne incearca,apoi ne zambeste.
Asa simt eu ca se intampla!
Munca campului nu e deloc usoare si de imbogatit e greu sa te imbogatesti in urma ei,dar e un mod de a trai...Spune-i poveste.Ochii lui jucausi vor intelege.
Dupa toata munca ta,asa-i ca acum primesti un zambet larg?
Angi, o să încep cu întrebarea ta- da, primesc zâmbete cât toate fețele frumoase!
ȘtergereDar, nu este chiar mereu la fel.
Totuși, tot ce se face din plăcere și cu multă dăruire aduce satisfacție totdeauna!
Suntem diferiți. Și reacțiile ne sunt diferite. Cât despre atitudinea față de muncă..și mai altfel!
O zi bună!
Greu de facut un comentariu. S-ar zice ca a facut o alegere gresita. Daca a facut alegerea cu inima, atunci cand va scapa de datorii, va fi fericit. Daca a facut-o doar pentru ca nu stia de ce sa se apuce, atunci e o alta poveste. Dion pacate, trista.
RăspundețiȘtergereDoar el știe cum și de ce a făcut alegerea.
ȘtergereEste la răscruce.
Poate că o să-i surâdă norocul, paharul are, totuși, două părți, nu?
Uf...cand aud de persoane foarte dezamagite ,ma intristez nespus,pentru ca stiu atat de bine ce inseamna lucrul asta.
RăspundețiȘtergereOrice vorba conteaza foarte mult in viata!
Ca și în alte rânduri, mă convingi că avem atâta nevoie unii de cuvintele bune ale celorlalți.
ȘtergereSau măcar ale celuilalt.
O zi bună îți doresc!
Greu de spus. Munca in agricultura e munca degeaba, cateodata!Un an e mai bun, altul mai prost, e ca o loterie, aproape!
RăspundețiȘtergerePoate o mai buna organizare, o politica a pasilor marunti, un studiu de marketing serios... i-ar mai usura un pic sarcina. Toti putem sa intram in afaceri, abilitatea de a le mentine face diferenta!
Oricum, e usor sa comentezi, mai greu e sa fii in pielea omului. Sper sa gaseasca solutia salvatoare, pana nu e prea tarziu!
A fost o vreme, dragă Gabi, când din agricultură se putea trăi foarte bine, erau țărani bogați în copilăria mea, aveau case frumoase, își puteau permite să-și ducă fiii și fiicele la licee foarte bune, la facultate.
RăspundețiȘtergereAstăzi, multe familii de la țară abia trăiesc de pe o zi pe alta.
Eu apreciez dorința și strădania unora de a face agricultură modernă.Că nu reușesc, asta se întâmplă din multe motive.