vineri, 19 octombrie 2012

pe Argeș în gios

Pe un mal frumos,
Negru-voda trece
Cu tovarăși zece:
Nouă meșteri mari,
Calfe și zidari
Si Manoli - zece,
Care-i și întrece.
Merg cu toți pe cale
Să aleagă-n vale
Loc de monastire
Și de pomenire.....//


Toamna se răsfață în mii de nuanțe. 

 Raze lungi, în culoarea mierii mângâie coamele blânde ale dealurilor,  pădurile și-au îmbrăcat cel din urmă strai   foșnitor.
Panglică șerpuită,  drumul trece prin sate  curate,  grămezi de porumb, dovleci dolofani, ici-colo, meri  cu fețe bucălate  râd printre uluci  înalte.

Orășelul își arată  primele case,  multe flori,  purceluși de struguri, aninați în bolți.. 
Găsim ușor un loc de parcare, ne minunăm chiar, la Pitești  este  mai nimerit , indiferent din ce cartier  vii,  dacă ai de rezolvat ceva treburi prin centru,  să mergi pe jos.

O dată , chiar de două ori pe an, o  prietenă mă invită  să  ne  repezim, pentru câteva ceasuri ,  în cel mai liniștit loc argeșean.

Mândră,  naltă , albă, strălucitoare , mânăstirea Anei și a lui   Manole  se ridică  pe  culmea rotundă  a unei costișe.
Copaci, iarbă, flori, puțină lume, o veveriță jucăușă,   toate culorile firii !
O pace solemnă își toarce  nestingheritul curs.
  Îți poți asculta gândurile, atât de frumos  curge clipa!

7 comentarii:

  1. Stiati ca Mitropolia a fost, la origini, o copie, la scara mai mare, a Mamastirii Argesului? Din pacate, multele renovari si reconstructii, o fac sa nu mai semene cu aceasta bijuterie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acum aflu, mulțúmesc frumos!
      Este un prijej de mândrie pentru argeșeni!
      Ce știu este că, ori de câte ori pășesc pragul acestei extraordinare ctitorii, încerc același sentiment- că mă aflu acolo, pentru prima oară.
      p.s. mare păcat, mare pierdere pentru noi, ca neam,că nu conservăm strădaniile înaintașilor..străinii fac „ artă „ din fiecare „bolovan„, care amintește de trecut.

      Ștergere
    2. Am găsit niște însemnări foarte interesante. Se consemnează că Neagoe Basarab a clădit biserica lui pe fundațiile unui lăcaș mai vechi, care nu fusese altul decât sediul primei Mitropolii a Tării Românești. Neagoe Basarab a zidit-o din temelii și a înălțat mânăstirea, fapt consemnat de cronicarul său, Gavriil Protul.
      Mânăstirea de la Argeș, cunoscută la 1793 sub numele de Biserica Episcopală, când a devenit reședințá Episcopiei Argeșului este, pentru arhitectura secolului a XVI-lea, unul dintre cele mai de seamă, dacă nu chiar cel mai important.
      Despre ea vorbesc și călătorii străini, unul dintre ei fiind Paul de Alep, care o considera „una dintre minunile lumii„.

      Ștergere
  2. "purcelusi de struguri,aninati in bolti"...mi-a placut mult!
    Ei da, iata ca au venit si zile de toamna splendide!

    RăspundețiȘtergere
  3. Așa arată unii ciorchini- rotofei, roz, ca niște minusculi purceluși!
    p.s. La Argeș este cea mai frumoasă toamnă! Absolut fabuloasă.
    La amiază, pădurile chiar păreau de aur!

    RăspundețiȘtergere
  4. Minunata toamna argeseana, pe-o gura de rai!

    RăspundețiȘtergere
  5. Irina,
    Cât mă bucur să te am parteneră de mers în acest colțișor de legendă și mit!

    RăspundețiȘtergere