miercuri, 14 aprilie 2010

impreuna/ alaturi/ separat

Cineva spune , atat de raspicat, ca nimic pe lume nu este intamplator, ca aproape iti vine sa crezi. O fi asa, o fi altfel, nu stiu.

Ne intalnim.


In aceeasi clasa, la aceleasi dificile examene. La dans. In cancelarie.

Sau intr-o gara, intr-o seara, intr-o tabara. Se poate intampla in orice loc.




(fotografia este un cadou)

In orice anotimp. Nu conteaza – sau conteaza foarte mult-in ce dispozitie te afli. Daca plange sau plangi, servetelul , batista, un degetel usuca lacrimile. Daca ai pierdut un curs, iti imprumuta notitele. Iti repara bicicleta. Iti recomanda o carte, un film, stie cum se ajunge in cutare loc. Are o reteta de alungat tristetetea. Ii imprumuti un ziar . O umbrela.


Te ajuta sa urci in tren. In ultimul moment.

Unii calatoresc impreuna toata viata.

Sunt si drumuri scurte.

De cateva statii.


Sau pe coclauri.

p.s. calatoriti?

20 de comentarii:

  1. Imi place la nebunie sa calatoresc, real sau virtual. De exemplu, ultima calatorie pe care am inceput-o este prin blogosfera.
    Pe tine aici te-am intalnit, sper sa calatorim cat mai mult impreuna, pentru ca esti un bun tovaras de drum.

    RăspundețiȘtergere
  2. Visul meu a fost sa calatoresc.Acum si sa am ocazia, prefer calatoriile virtuale.Imi plac, am vazut lumea toata si Universul. :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Gabi, intr-un fel, tot calatorii sunt.


    Iti multumesc pentru link!

    RăspundețiȘtergere
  4. Întotdeauna mi-au plăcut drumurile care par a nu avea sfârşit...

    RăspundețiȘtergere
  5. Da, calatoria poate fi, uneori, mult mai frumoasa decat destinatia.

    Drumul poate fi o poveste..fara sfarsit.

    RăspundețiȘtergere
  6. Dupa mine, exista doua feluri de calatorie: cea in exterior si cea catre interior. Din prima categorie n-am facut pe cat de multe mi-ar fi placut, desi de cand eram copil visam "sa merg prin lume". In ce privestea a doua categorie, de ceva vreme tot calatoresc - cu opririle inerente, drumul devenindu-mi incet-incet destinatie.
    Si tot asa mai departe, si inauntru, si inafara...

    p.s. tare frumoasa fotografia! ce munti sunt?

    RăspundețiȘtergere
  7. Ruxi, mie imi plac ambele tipuri de calatorie.

    Vara , de cativa ani incoace, merg undeva. In locuri pe care mi le-am dorit inca din adolescenta.

    Calatorii sufletesti fac deseori. Sunt , de fapt, o intoarcere catre suflet.


    Fotografia este de undeva din Maramures.


    O seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  8. @Mihai,

    inteleg.

    Nu calatoresti.Te plimbi.

    Este cu totul altceva.

    RăspundețiȘtergere
  9. Calatoresc pentru ca asa e situatia... locuim in Spania mai mult timp... si e nevoie sa ne tot deplasam... Spania-Romania si invers...

    De placere calatoresc mai putin.
    Te imbratisez sincer.

    RăspundețiȘtergere
  10. E minunata Spania..este drept, am calatorit acolo, de placere.


    Barcelona mi s-a parut a fi orasul cel mai frumos din cate am vazut. Si Alicante!!


    O zi frumoasa, Denisia!

    RăspundețiȘtergere
  11. Da, in vis si realitate...uneori calatoriile din vis ajung si in realitate si invers. Uneori visez la calatorii trecute. Alteori descopar locuri pe care le-am visat.
    E frumos sa calatoresti!

    RăspundețiȘtergere
  12. Asa este, vorbele! Frumos spui!( nu intamplator ti-ai ales numele!!!)

    Plutim intre dorinte , vise, realitate.
    O neintrerupta, mare calatorie . A fiecaruia!!

    RăspundețiȘtergere
  13. Si eu cred ca nimic nu este intamplator; arabii denumesc fenomenul Maktoub! Din acest motiv ma intreb deseori: eu unde gresesc? Ce si pentru ce platesc? Dar asta e o alta poveste...

    Sotul l-am cunoscut intr-o calatorie :)) ce frumos a fost. Culmea, amandoi am stiut din prima secunda ca vom ramane o viata impreuna :)) Imi place sa calatoresc. Mai ales in locuri exotice, salbatice, sa colind plaje largi cu palmieri aplecati spre valuri, cu nisip alb, cu pescarusi care tipa din cand in cand sa-ti aminteasca doar ca e realitate ceea ce traiesti si nu o simpla poza :))

    RăspundețiȘtergere
  14. Shanti, este ca si cum mi-ai picura o muzica draga in urechi..


    Nimic nu este intamplator!!!

    RăspundețiȘtergere
  15. Nu calatoresc,nu ma plimb, decat daca chiar am o treaba de rezolvat; atunci ma tot minunez; apoi,mai nou, scriu pe blog...Inainte povesteam impresiile cu cunoscutii; se tot minunau si ei ce am vazut eu pe strada, in satul, in orasul lor.

    RăspundețiȘtergere
  16. @ Daurel, imi place mult raspunsul- putini sunt cei care chiar vad.
    Multi trec pe langa oameni, lucruri, case, strazi, copaci, gradini,fara sa observe esentialul.
    Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  17. Imi plac calatoriile!
    Imi place sa intalnesc oameni,sa descopar locuri de altii de mult stiute!

    RăspundețiȘtergere
  18. Ma bucur mult, Angi!

    Iti doresc sa faci calatoriile dorite!

    RăspundețiȘtergere