dupa ploaia de ieri

mare mi-a fost mirarea s-o prind in toane bune.

Gatita ca o domnisoara.

Si-a pus mugurasi in plete. Si cercei de ghiocei.

Calca elegant. Pe varfuri . Sa nu striveasca iarba cruda.

Se ascunde. Cand in cuiburi, cand in scorburi.

Fuge pe carari umede, stropindu-si rochia verzuie cu parfum de toporasi.

Alearga, se pierde, reapare cand nici nu te astepti, cocheteaza cu razele razlete, se stramba strengareste la norii matahalosi cu haine umede.

Aduna stropi in palmele stravezii.

Neastamparata, increzuta, capricioasa, inocenta , zvapaiata. Cine s-o mai inteleaga? Greu isi mai gaseste locul.

Am prins-o la ea acasa.

In padure. La cules de floricele.

Daca va grabiti, o gasiti. Se odihneste intr-un pui de zarzar.