de n-ar fi plecările,

 cum aș mai simți gustul unic, nedeslușit al  întoarcerii  lui acasă,  bătăi  repezi în piept , în pleoape , în suflet,  clipa de tandrețe, scăldată  cu  lacrimi înghițite, vorbe  incerte, toate, în  câteva gesturi!

Când este mic, te rogi să crească mare și sănătos, când se înalță, i-ai  dărui toată puterea ta cu tot ce ai,  când pleacă, te doare, te doare adânc, dincolo de  tot și de toate, îl petreci cu ochii sufletului în toți pașii.
Iubirea mamei este singura necondiționată pe lumea asta,  nestinsă flacără în vânt, caldă ca o haină moale, când se lasă frigul,  blajină, în clipe de încleștare, energică la greu, tămăduitoare pentru neliniști, mângâiere pe fruntea fierbinte, balsam la urcuș,  suflet alături, gând laolaltă!
 Direct și onest, mereu  generos,  spontan  și prietenos, rafinat și energic, iubitul meu vărsător, departe, atât de aproape!
La mulți ani, băiatul mamei!