duminică, 30 mai 2010

spune-mi cine esti

Cu vreo cateva zile in urma, am zarit un titlu intr-un ziar. N-am avut timp sa citesc articolul. M-am tot gandit la el. Suna cam asa- un salariu mai mare face un profesor mai bun?
Convingerea mea este categoric nu!
Cand m-am hotarat sa devin profesoara, cu toata impotrivirea parintilor, mai ales a tatalui meu , care isi dorea sa castig multi bani , dupa ce voi termina facultatea, stiam ca voi avea totdeauna salariu mai mic decat in orice alta profesie. Mi-am ales meseria asta , pentru ca am simtit ca-mi place. Si pentru ca mi se potriveste.
Nu regret si n-am regretat, nici cand mi-a fost foarte greu, alegerea facuta. Si daca ar fi sa pot intoarce timpul , tot profesoara m-as face. O spun fara ipocrizie. O spun , pentru ca asta simt.
Cunosc multi profesori care isi fac datoria din tot sufletul, cu toata daruirea.
Cunosc si oameni care au ajuns intamplator invatatori si profesori. Oricat de mare le-ar fi salariul, vor face tot ce fac acum . Adica se vor duce in fata elevilor , vor deschide cartea si vor dicta. Sau vor improviza. Se vor preface ca nu aud cand suna clopotelul de intrare. Vor acorda note , tot dupa criterii personale, asteptand recompense de la cei ajutati si mult dorita vacanta.
Traim intr-o societate in care banul a devenit stapanul cel mai necrutator. Deschide toate portile. Nu se poate fara el. Mai précis fara ceea ce ne putem oferi avand bani.
Totusi, sunt cateva meserii, care inseamna mult mai mult decat a face pentru a primi bani. Ele cer daruire. Cand spun asta, ma refer la medici , la profesori si la preoti.
Fara implicarea lor totala, viitorul nu este doar bolnav. Este muribund.

29 de comentarii:

  1. daruire sau... har. ce zici de asta?

    Sobi Cseh spunea daunazi la tv ca in Romania mai sunt vreo 30% profesori adevarati si tare inclin sa-i dau dreptate, mai ales ca stiu cat de mult s-a schimbat scoala de pe vremea cand eu eram eleva.

    iti dau un exemplu: la un renumit liceu dintr-un anume judet - faima profesorilor pe vremea mea - se dau note functie de spaga parintilor. daca acestia merg cu plicul, copiii primesc 9 si 10. daca nu, abia de sar de 4. am cunoscut o eleva din acel liceu, olimpica la matematica, a carei parinti NU vor sa dea spaga! fata asta este de-a dreptul dezgustata de scoala. imi spunea ca oricat de mult ar invata nu este notata cu 9 sau 10 din aceasta cauza. asa ca... a tras o linie si a spus ca ori invata, ori nu, notele sunt aceleasi. si uite-asa, dintr-un copil exceptional, a ajuns sa se resemneze in sistem si refuza sa mai creada in scoala, in invatatura, in profesori! acelasi lucru se intampla si la bac. cine da spaga, ia 9-10, cine nu, vai mama lui. avand deja "firma" asta, imagineaza-ti ca la acel liceu nu se mai duc decat copiii a caror parinti accepta compromisul spagii.

    Intrebare: ce nivel intelectual poate avea un asemenea copil (elev, student) daca notele sale extraordinare reflecta doar banul dat de parinti? ZERO! si acesti tineri vor candida ulterior pe posturi cu alti tineri mult mai bine pregatiti iar directorii sau patronii ii vor angaja pe cei cu medii mai mari :))) TEAPA!

    mi-am amintit de o discutie purtata recent cu un profesor de franceza de varsta mea. spunea trist si oarecum revoltat: "Pe vremea cand eram elev, la scoala ma lipeam de perete sa treaca profesorul, astazi, profesor fiind, ma lipesc de perete sa treaca ... elevul!"

    Asta e romania (intentionat am scris cu "r" mic!)

    RăspundețiȘtergere
  2. E o perioada grea... dar eu cred ca oamenii cu adevarat mari, acum se vad... cei ce daruiesc, investesc...

    RăspundețiȘtergere
  3. Am citit articolul. Mă gândeam la fiica mea, care a ales să fie profesoară, şi anul acesta a trecut pentru prima dată de cealaltă parte a catedrei.
    Dar dacă printre profesori sunt unii care au ajuns întâmplător ceea ce sunt, la medici şi preoţi e chiar invers.
    Părerea mea e că majoritatea au ales să fie medici sau preoţi pentru bani.
    Rar găseşti câte un medic care să se ocupe
    de tine fără o mică atenţie măcar, iar de preoţi, nu mai vorbesc.
    Ei vând până şi rugăciunile.

    RăspundețiȘtergere
  4. Numai ca si medicii, si profesorii, si preotii sunt oameni, care trebuie sa se intretina, care au si copii de crescut...

    S-apoi, cand stii cat daruiesti si constati cu ce te alegi, e dureros. Rau!

    RăspundețiȘtergere
  5. Si eu spun categoric nu! Daca banii sunt cei mai importanti, cred ca mereu se vor putea gasi motive pentru care sa fie insuficenti si, astfel, scuze pentru a-si bate joc de meserie si de cei in beneficiul carora ar trebui sa o presteze. Indiferent de meserie.
    In acelasi timp insa, nu mi se pare fireasca nici situatia in care ne gasim la ora actuala, adica sa nu existe nici un fel de ierarhie valorica, nici un fel de evaluare si remunerare pe masura a celor care isi fac meseria cu talent si daruire.
    Stiu ca sistemele noastre sunt muribunde, daca nu chiar in putrefactie deja... insa a-i angaja si a-i tine pe toti la gramada, fara discernamant, doar pentru ca 'ne pleaca oamenii' ori pentru ca ne confruntam cu o 'lipsa de personal' mi se pare deja un sacrilegiu. Cata vreme calitatea nu va deveni o valoare pentru noi, nu vom putea sustine si construi nimic coerent. Nici in invatamant, nici in medicina, nici in orice alt domeniu.
    Stiu ca multi romani traiesc cu ideea ca suntem inventivi si ca puteam face din rahat bici (scuze de expresie!), insa asta chiar nu este o solutie. Cu atat mai putin una pentru termen lung!

    RăspundețiȘtergere
  6. Viitorul este deja în moarte clinică. Dacă nu se face repede ceva nu-l vom mai putea întoarce de la groapă...

    RăspundețiȘtergere
  7. Invatamantul este in colaps nu doar datorita sistemului, ci si datorita celor care il compun. Adica, noi, cadrele didactice. MAjoritatea (fara a incerca sa absolutizez) si-au compromis deja integritatea si nu au nici vocatie pentru o asemenea meserie. Dsigur, sunt si dintre cei care incearca sa reziste intr-un sistem care este deja pietrificat. Daca este sa vorbim de o salvare a Romaniei aceasta nu mai trebuie asteptata de la politicieni(deja nu mai au ce sa ne spuna) nici de la biserica (e destul de rupta de viata reala) ci de la scoala. Cand vorbesc despre scoala nu ma refer doar la consitiile de invatare, ci la intreaga strategie educationala care este intr-o deruta totala. Ce obiective urmarim ca si profesori? Care este viziunea noastra pe termen lung? Sau avem asa ceva?

    De exemplu, doar sitiuatia aceasta cu greva...Mai avem spirit civic? Ne mai intereseaza viitorul colectiv? Mai avem curajul de a rezista contra amenintarilor? Majoritatea se pronuntasera pentru boicotarea BAC(nu discut acum daca este sau nu morala decizia)insa in momentul in care au aflat ca li se ofera bani, au renuntat in masa... Conteaza mult "cei 30 de arginti", nu-i asa? Despre ce mai vorbim atunci? Unde este intelectualitatea? se pare ca au ramas doar niste simple...cadre didactice, lipsite de demnitate si de forta principiului...

    RăspundețiȘtergere
  8. Shanti, iti dau dreptate su tie si celor care vorbesc in cunostinta de cauza.
    Nu mai stiu de unde incep greselile. Ce stiu sigur este ca, de pierdut, pierd imens copiii. Cresc stramb- invata sa fure, ca sa supravietuiasca, sa insele, sa fie mai puternici , prin umilirea vecinului.
    Din lecturile mele , mai stiu ca asemenea momente au existat pentru natia asta amarata a noastra. Atunci, popa si domnul invatator i-au luminat pe cei cu mintea intunecata. Medicul avea grija de trup, iar ceilalti de suflet.
    Orbecaim, lumea nu mai crede in nimeni si in nimic.
    Crezi ca se poate schimba ceva, cata vreme, atatia maniluleaza si mint ?

    RăspundețiȘtergere
  9. Denisia, este frumos, moral si sanatos sa crezi in suflete alese.
    Deocamdata , ce se vede este ca tot cei saraci se ajuta .

    RăspundețiȘtergere
  10. Lucia, felicitari pentru fiica ta!
    Sa stii ca sunt oameni si oameni. Am intalnit , rar, ce este drept, medici adevarati si doi preoti, in fata carora chiar trebuia sa stai cu fruntea plecata. In rest..

    RăspundețiȘtergere
  11. Cora, te inteleg, esti la inceput de cariera.. stiu ca sunt mult prea mici salariile, dar sa nu-ti faci meseria in fata clasei, pentru ca ai salariu de mizerie mi se pare cea mai mizerabila atitudine.

    RăspundețiȘtergere
  12. Ruxi, ai perfecta dreptate!
    O sa incep cu finalul gandului tau- nu putem trai sperand ca mereu se va putea face ceva din orice..
    Dar se pastreaza oameni inutili peste tot, nu doar in invatamant, dar eu vorbesc despre sectorul asta al vietii, fiindca il cunosc. Auzi- - cursul se numeste optional- matematica; nu s-a facut decat o ora ( UNA SINGURA ), de la inceputul semestrului. Exista, atat in scolile generale, cat si prin licee, care nu au laboratoare, persoane angajate, care habar nu au de chimie.Pregatesc cafele , activitati de protocol; au contabile- cate patru- cinci intr-un liceu, pentru a calcula salariile , administratori de scoli, fara obiectul muncii.
    As putea adauga multe alte neregului, pentru a caror remunerare se ia din banul public. Nu de ieri , nici de astazi- de-o viata. `

    RăspundețiȘtergere
  13. Florentin, pentru ca si scoala s-a politizat; si nu doar asta- se schimba inspectorii, se schimba' strategia', nu intereseza cine face bine ce face, hartiile sunt la mare cautare, asa- zisele proiecte provoaca o goana stupida dupa himere.
    Copilul este lasat de izbeliste, iar el il uraste pe dascalul care ii cere sa munceasca, pentru ca , din totdeauna , copilul si-a dorit sa se joace. Nu stie de ce trebuie sa invete, cata vreme bogatii sunt , de multe ori, nu cei care au invatat carte.
    Greva si argintii? Veche poveste..
    Da, simt o mare amaraciune, vazand cum pe zi ce trece ceea ce parea ca este punctul nostru forte- scoala- se subrezeste, aplecandu-se cu fata catre pamant.
    Garbovita de necazuri.

    RăspundețiȘtergere
  14. Gina, subscriu convingerii tale, că un salariu mai mare nu face un profesor mai bun. Pe bani mulți sau pe bani puțini, fiecare muncește fix cât îl țin curelele priceperii, aptitudinilor și dragostei de meserie,indiferent care ar fi meseria. Pretexte pentru a munci prost și pentru a fura se găsesc cu duiumul, iar ăsta cu ”sunt prost plătit” e cap de listă. Dacă nu se schimbă rapid și radical modul în care românii privesc munca, iute și dureroasă ne va fi prăbușirea...

    RăspundețiȘtergere
  15. Lav,
    Daca multi dintre noi constientizam ca singura cale de a ne indrepta spre o cale buna este munca, ramane o mare intrebare- cum si cine ii ajuta/determina/ educa pe cei care fug de raspundere/fura/chiulesc/insala?

    RăspundețiȘtergere
  16. Salut !
    N-as vrea sa intru in polemica cu nimeni dintre voi ,dragele mele.
    Dar din cite inteleg ,in afara de Gina ,care este pensionara ca si mine , suntei toate tinere si inca nu v-ati creat o conduita profesionala..
    Am facut o facultate care mi-a permis sa fac si altceva decit invatamint ..Am lucrat 5 ani in invatamint ;la tara ,undeva in Baragan ,departe de locul natal si in niste conditii destul de precare ..Am stat trei ani, obligatoriu ,apoi m-am transferat in jud.meu la o scoala unde din 300 de elevi ,200 erau romi..Am stat doi ani ,timp in care am schimbat fata scolii si am facut sa se auda de ea :Veneau inspectori si citi altii(Gina stie)si se minunau .Am fost doua veri la rind, cu un grup de 20 de elevi in expeditii montane ,in Bucegi.. Cu rucsacii in spate ,dormeam in corturi ..I-am dus
    la "Babele",vf."Omul",la "Crucea"de pe Caraiman.. Elevii aceia nu vazusera ,pina atunci nici muntii si nici marea..
    As vrea sa stiti ca nu am avut ptru asta nici un leu in plus ,doar o mica indemnizatie lunara .. Am crescut viermi de matase si am organizat un teren agricol experimental cu toate speciile de culturi agricole ; i-am invatat sa naturalizeze prin impaiere ,diverse pasari salbatice ..
    Am plecat din invatamint datorita unor conflicte cu dir.scolii care imi facea reclamatii ,ptru ca i se parea ca-i subminez autoritatea..
    Datorita reclamatiilor eu am fost promovata ,iar el demis..Am plecat cu inima strinsa ,parca intuind ca n-am sa mai ma intorc.. Si,da ..nu m-am intors ..Soarta m-a adus inapoi in Baragan, prin casatorie ..N-am mai fost primita in invatamint ptru ca cei pe care i-am "tradat" cind am fost promovata ,nu mi-au mai ingaduit sa profesez.Am fost primita in agricultura ,la protectia plantelor ..Am lucrat 11 ani .Mi-a placut ,desi ceea ce faceam necesita aparatura pusa la punct si cit de cit performanta..Nu o aveam ,dar faceam ,aproape cercetare..
    Mergeam la Conferinte nationale si conferentiam .Erau acele momente cind se vehicula nevoia de legatura intre cercetare si practica ....Salariu la fel ca la toti bugetarii..nitel mai mult ca in invatamint..Am plecat cind situatia era de nesuportat.. Faceam munca de teren ,cu doi copii mici ,apoi scolari.. Veneam noaptea tirziu moarta de oboseala si plina de praf si scaieti, ptru ca mergeam in cimp ,la zeci de km .de localitate..cu sareta si caruta ,mey..
    M-am transferat in sanatate ,la laboratorul de analize medicale ..
    Era perioada cind nici macar manusi de protectie nu aveam si pipetam cu gura seruri de la pacienti bolnavi de tot felul boli transmisibile ..Greu ..Nu ,tu vacante scolare ,nu tabere gratuite ,nu excursii etc.. 18 zile de concediu anual..Dupa revolutie ,salariul meu era mai mic ca al sotului meu care lucra in invatamint..Profesorii obtineau majorari de salariu ,numai cu greva,iar noi (biologii si doctorii ,nu ..) Ce faceam cu pacienti,a?? Asa ca salariul unui doctor specialist, cu 6 ani de facultate si cu examene grele de rezidentiat avea un salariu cu mult mai mic ca al unui profesor de liceu cu gradul 1..
    Aflati ca doctorii pe care ii cunosc eu isi fac datoria si nu cer bani de la pacienti ..Nici eu nu am luat,nici sotul meu profesor de matematica fiind ..Am avut doi copii olimpici national .Au facut facultatea (automatica si sociologie) fara sa dau un leu si fara meditatii..Amindoi lucreaza in domenii de specialitate pe baza de interviuri si concurs.. Nu sunt bugetari..
    Eu si sotul suntem pensionari ..Ni se ia 15% ..aprox.5oo roni.. Nu ma pling ,dragele mele, ptru ca inteleg ca alta metoda nu exista.. Dragele mele profesoare! ..Ati obtinut salarii cu forta (greva)care nu mai pot fi onorate la ora actuala..

    RăspundețiȘtergere
  17. p.s .Continuare la primul comentariu..
    ...Bugetul este gol.. Se produce putin si se obtin putin bani la buget..Am trait cu totii din imprumuturi cu dobinzi mari.. Nu ne mai da nimeni bani cu imprumut, si prin urmare trebuie sa impartim cu totii ceea ce se obtine din economia privata..
    Greva nu este o solutie..
    Gina ,scuze !..Daca vrei il publici ,daca nu _nu.
    Nu trebuie sa generalizam si nici sa ne lamentam.Trebuie putina rabdare si multa informare ..

    RăspundețiȘtergere
  18. Profesorii, ma refere la cei "adevarati", au, poate mai mult decat orice alte categorii sociale, necesitati "nemateriale".
    Salariul, veniturile, sunt doar o forma de apreciere. Dincolo de aceasta, ce mai exista? Un ministru care ne transmite sa ne "bagam mintile in cap", o clasa politica ostila, o "opinie publica" de asemenea ostila, dispretuitoare etc. "Eu lucrez pe bune, la patron, zece-doispe ore, nu o frec trei-patru ore pe zi, ca tine, si numai spagi, cadouri etc." - cam asta e nivelul la care suntem, adesea, "judecati". Si mai exista o diversiune perversa: "asa ii invata la scoala".
    Problema esentiala nu este nivelul salariului, ci lipsa de respect cu care sunt tratati profesorii.

    RăspundețiȘtergere
  19. Mi-e dor de o școală imaginară, în care și profesoara de Ed. Plastică, cea care obține cele mai multe premii cu desenele elevilor pregătiți de ea, să aibă un atelier în școală, să aibă un cabinet cât de mic, unde să-și țină șevaletul, culorile, halatele, ramele, alte materiale de lucru....mi-e dor de o școală care n-a existat niciodată în România, unde copiii să poată veni în atelierul de pictură, după ore, iar profesoara să îi aștete fără a fi trimisă să facă nu-știu-ce-site-web în folosul unei directoare care și l-a atribuit, în final...de o școală în care să poți preda materia ta, nu să zbieri și să fii certată în pauze că n-ai scos toți elevii din clase și de pe coridoare în curte, pentru că afară ploua...Mi-e dor!

    RăspundețiȘtergere
  20. Steluta, draga mea, aici se vorbeste frumos. Eu spun ce ma doare, prietenii mei isi spun opinia, intreaba, avem libertate de opinii.
    Bine ar fi, daca am reusi sa ' miscam' ceva in bine!
    Cat despre ce-a fost, eu zic sa ne bucuram, daca am reusit sa facem , fie cat de putine lucruri bune!
    O seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  21. Adrian Stoica, va inteleg foarte bine trairile. L-am vazut si auzit si eu pe domnul ministru. Jalnica prestatie..
    Stiti ce zic? ca respectul nu trebuie asteptat de acolo de unde nu exista.
    Profesorul isi construieste el insusi statutul. Pentru asta trebuie sa ramana vertical. Indiferent de cine este seful. Parerea mea..

    RăspundețiȘtergere
  22. Mirela, asa este , tu esti artista si vrei un loc al tau si al copiilor indragostiti de arta.
    Ma tem ca multa vreme acestea vor ramane doar sperante..

    RăspundețiȘtergere
  23. Asa-i! Eu mai am sansa sa ma fac dascal.

    RăspundețiȘtergere
  24. @Daurel, n-ati specificat- cu sau fara salariu..ca intre timp, fondurile s-ar putea sa dispara de tot.

    RăspundețiȘtergere
  25. Sunt ceea ce sunt pentru ca acesta mi-a fost visul!
    Fac ceea ce fac fiindca imi place !
    Ma bucur in fiecare zi pentru o reusita cat de mica si ma intristez pentru un lucru care pare banal,dar mie mi se pare important!
    Imi incarc energia din frumusetea si voiosia copiilor ce ma inconjoara.

    ...dar oare intereseaza pe cineva ce simt eu,atata timp cat nu ma lasa sa-mi vad frumos de treaba, fara sa ma amestece in mizeria si rautatea ce e imprastiata peste tot....:(

    RăspundețiȘtergere
  26. Angi, daca tu ai bucuria lucrului bine facut, la ce-ti trebuie vorbele de circumstanta ale cuiva, strain de profesia de dascal?

    RăspundețiȘtergere
  27. Tocmai asta-i problema.Nu doresc vorbe,vreau tacere,ca-i de AUR,mai ales cand nu ai ce spune.

    RăspundețiȘtergere
  28. " Angi, uite un poem intr0un vers, de Ion Pillat= "Nu vorbele, tacerea da cantecului glas"!

    RăspundețiȘtergere