luni, 5 martie 2012

alb răbdător

La capătul unei călătorii cu trenul- nu contează  durata,  de ce ar conta lungimea drumului parcurs- senzația este aceeași- lași, fără voie, în zăngănitul roților, bucăți dintr-un    amestec confuz de  vise agitate și de moleșeală călduță, un agitat du-te-vino, în timp , în spațiu, în interior, în afară.
 Beție de stări lipite, suprapuse,  haotice.
Popas neînregistrat nicăieri  între trup și suflet. 
//
Am furat  ceva din mlădierea trestiei, ne aplecăm sub povara  apăsării, dar nu ne rupem.
Nu deocamdată.

Cu vremea, acceptăm faptul că există lucruri pe care nu le ( mai) poți schimba, oricât de mult ți-ai dori.
Așa că ar fi ( mai) bine sa nu fie spuse niciodată cu voce tare. Dacă se poate.
Aștepți  momentul   când  ceva sau cineva  să-ți redea  zâmbetul pierdut.
Ce rămâne de făcut?
Să crezi că există ( și )minuni. 
Când trecutul s-ar putea contopi cu prezentul. 
Sau  chiar  cu viitorul.
Să ajungi  în miezul lucrurilor, după ce ai descifrat motivul  a tot și a toate.
În raport cu tine, cu alții, cu împlinirea.
Știu că te presează timpul; rupe din el o fărâmă și ascultă melodia asta.
 Mesajul!
Te rog!

31 de comentarii:

  1. Ce coincidenta! Asta am ascultat si eu mai de dimineata, pe National Fm si tare mi-a placut mesajul. Iar postarea mi-a mers la suflet, azi am o stare... pe masura. O zi buna s-aveti!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Crenguța,
      Am ajun s întâmplător la mu8zica asta, nu știam d3e existența ei.Am ascultat-o de câteva ori, pentru că mi-a plăcut mult!
      O zi frumoasă îți doresc!

      Ștergere
  2. Felicitari pentru text si fotografii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai spus-o așa rapid, scurt, că ar trebui să mă convingi.
      Fac poze din plăcere, de „tehnică„ nu prea am habar.
      Sigur ai văzut căprioarele?

      Ștergere
    2. Scurt, pentru ca mai mult am vorbit in gand, decat pe taste...
      Eu nu am o luna de cand am aparat foto. Asa ca iti pot da meditatii, daca vrei! (nu stiu sa fac semnul de zambet)
      Nu numai ca le-am vazut, dar m-am si intrebat cum de le-ai vazut inainte, de ai avit timp sa le prinzi in obiectiv; stiu ca aparatul face singur focalizare, luminozitate, etc. Tot ramane "timpul de reactie".
      Mult mai mult imi place ultima fotografie: lumina si peisajul atat de familiar mie...

      Ștergere
    3. La ducere, mai văzusem două grupuri de căprioare, până am găsit aparatul, le-am pierdut.
      La întoarcere, știam zona, așa că „le-am prins„- se odihneau..
      Mi-au scăpat câteva cadre de pădure- cred că erau și câțiva mesteceni- trupuri zvelte, țâșnind din albul înghețat.
      În ultima poză aș fi vrut să țintesc asfințitul, n-am reușit.

      Ștergere
  3. Azi,ca niciodata chiar am timp.:)
    Superba melodie!Mesajul te face sa te mai gandesti care e prioritatea.
    Soarele caldut aduce mangaiere.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Angi,
      Și dacă șțim care-i prioritatea, ne-o asumăm?
      La mine a fost soare, dar cu dinți..
      Seară caldă îți doresc!

      Ștergere
  4. Frumos textul, dar cam trist. Melodia, altadata. Cand imi repar calculatorul!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, este cum ziceți- nu spuneam noi, pe aici, că fericirea este doar un fel de a fi?
      p.s.cât durează reparația?

      Ștergere
  5. Frumoase gânduri, Gina ! Și adânci... Cântecul e pe măsură, iar fotografiile grăiesc și ele despre imensitatea așteptării...

    Cum or sta bietele căprioare în zăpadă, nu le-o fi frig ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Zina,
      Și eu m-am mirat- vezi ce cuminți sunt? Ce animale delicate sunt căprioarele! Le-am privit cu un fel de nostalgie, păreau crescute din zăpadă..
      Seară bună!

      Ștergere
  6. Numai e timp de nimic, pentru ca e tot timpul la dispozitie...da da, asa cum ai citit...nu mai e timp pentru ca tot ce e...e doar si numai iubire.
    TIMPUL E IUBIRE! IUBIREA E IN FIECARE DINTRE NOI!

    RăspundețiȘtergere
  7. Anonim,( uf!! de ce sunteți anonimi??)
    Dacă toți suntem plini de iubire, de ce ne provocăm suferință unii altora?

    RăspundețiȘtergere
  8. Frumoase ganduri, doamna Gina si imaginile si muzica la fel.

    Ciudat cum natura ne demonstreaza intotdeauna ca este timp pentru ca toate sa se intample, numai noi oamenii, nu gasim timp suficient pentru lucrurile care conteaza cu adevarat... suntem intr-o continua alergatura... spre nicaieri. Vedem asta si tot nu ne oprim...

    O seara minunata va doresc doamna Gina! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uff, Ștef!
      Câte aș avea de spus, uite , citește ce scrie „anonim„. El are o altă viziune despre om și trăirile sale.
      Seară frumoasă!

      Ștergere
  9. Nu ne provocam suferinte, pentru ca "omul" nu stie sa faca rau. Omul s-a nascut din iubire! Motivul pentru care,omul, este perfect.Dar ceea ce face omul nu e perfect.
    Atunci cand pierdem ceva sau pe cineva, prin diverse conjuncturi, nu vrem sa acceptam pierderea si atunci declaram ca suntem victime. Poti castiga pe cineva cu o singura privire si poti pierde pe cineva, foarte apropiat, cu un singur cuvant sau cu o simpla fapta.

    PS Cand intalnesti iubirea, ingenuncheaza in fata ei caci e semn de la Dumnezeu.Nu o calca in picioare.

    Numai bine tuturora!

    RăspundețiȘtergere
  10. Stai puțin- ceea ce spui pare paradoxal- tu spui că „omul„ nu știe să facă rău, totuși el este cel care , cu un singur cuvânt sau cu o simplă faptă nu doar pierde pe cineva, ci distruge pe cineva.
    De ce o face , dacă tu spui că este perfect?

    Iubirea poate fi „păstrată„oricum?
    Nu. Asta o demonstrează realitatea. Cred că sunt puțini cei care „o calcă în picioare„..și totuși, iubirea se epuizează, îmi poți demonstra că este altfel?

    RăspundețiȘtergere
  11. Triste gânduri dar frumoase , omul , cea mai complexă „maşinărie” el face şi desface şi stai si te gândeşti cât de monotonă , indiferent de stările prin care trecem , ar fi fost lumea de n-ar fi fost aşa .

    De unde a apărut melodia asta aşa deodată ? fenomenală !!

    Sarut mâna !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sorin,
      Tu ai ales cea mai frumoasă definiție pentru a explica de ce aceeași trestie gânditoare poate fi iubitoare și bună , și tot ea poate provoca durere , i-ai spus că alungă monotonia. Este frumos. Anonimul spune altceva- zice că omul este perfect, dar că acțiunile lui sunt imperfecte.
      Tu ce spui?

      Muzica asta? Am descoperit-o astăzi- absolut din întâmplare. Mi-a plăcut atât de mult că am postat-o, deși, aparent , n-ar avea legătură cu ceea ce am scris.
      Seară bună!

      Ștergere
    2. O ce ideal , de-ar fi să fie omul perfect . Eu sunt de altă părere totuşi , eu zic că-i tocmai invers în sensul că omul nu este perfect însă câteodată acţiunile lui pot fi perfecte în raport cu unele ideal , concepţie sau acţiune şi mai ales cu cel la care se raportează , spun asta deoarece perfecţiunea unuia poate fi imperfecţiunea altuia .

      OF ştii ce nu înţeleg , ce-i face pe unii să fie anonimi ? răspunderea ? neeah , aici totul e virtual . Se putea semna Ion sau Maria şi totuşi se semnează anonim . Nu am nimic împotrivă , sunt doar nedumerit .

      Ștergere
    3. Sorin,
      Cred că -mi scriu vreo câțiva anonimi, mă cam încurc în comentariile lor, chiar nu înțeleg de ce nu-și aleg un nume, oricare, mi-ar fi cumva, mai limpede. vezi, așa suntem noi, oamenii, cu incertitudini, ocolișuri..
      N-aș vrea să se supere „anonimul„, dar înclin să-ți dau dreptate ție- putem face lucruri minunate, putem greși, putem învăța și uita, putem iubi și uita,unii urăsc mai mult decât iubesc,alții simulează iubirea, oameni suntem, toate ale noastre , le purtăm cu noi.
      Mulțumesc!

      Ștergere
  12. Omul este perfect, dar nu este opera sa.Este opera lui Dumnezeu. Cand face rau, nu este el. Este ispitit sa o faca .Este o adevarata filozofie, dar nu are rost sa filozofam.
    Este trist cand exista intre doua suflete suferinta, dar este mult mai bine a recunoaste cand iubirea inceteaza intre ele.
    Nu faptul ca nu este timp, e problema secolului, ci faptul ca nu avem rabdare cu cei din jurul nostru.
    Insa iubirea are foarte multa rabdare...deci?....EXISTA TIMP SUFICIENT ATAT TIMP CAT EXISTA IUBIRE!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu unul cred ca timpul , dacă ne referim la iubirea dintre sexe poate sta în loc iar dacă dacă ne referim la iubirea părintească sau a copiilor pentru părinţi clipa poate dainui chiar peste timp peste limitele cunoscute , dar fără legătură cu ispita si alte cele şi mai mult de atât fără a denota perfecţiune , care perfecţiune dealtfel iese din această ecuatie , aproape că nu are nimic comun .

      Ștergere
  13. Da, înțeleg tot ce ai spus. O întrebare- nu m-am referit, neapărat la iubirea dintre o femeie și un bărbat. Ajungem la iubirea fiilor pentru părinți și părinților pentru copii.
    Poate înceta chiar și această iubire?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Frumos spus- fără ispite, doar că ele există...

      ..clipa dăinuie dincolo de viață! da,frumos , cu mesaj și smerenie!

      Ștergere
  14. Citesc, ascult, ma gandesc.
    Inca nu stiu sa raspund, Gina. Am trecut de varsta cand mi se parea ca le stiu pe toate. :)
    Adun si eu... incertitudini. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ufff, Diana, din nou , la incertitudini, atât de multe, ca un cerc.
      Primăvara aduce niște certitudini- ghiocei și mult verde!
      Îmbrățișări!

      Ștergere
  15. Am ascultat melodia de doua ori; a doua oara dupa ce am marit pozele, deoarece intuiam un raspuns: daca faci greseala sa-ti bagi banii intr-o vila din camp, chiar ca n-ai timp !Vai de copilasii care trebuie dusi si adusi, prin asemenea coclauri, la gradinita, la scoala...
    Stiu: acei oameni au personal angajat; asta da si mai mult timpul peste cap...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ei, da, dumneavoastră citiți nu doar poveștile înșirate în metafore.Aș mai avea câte ceva de spus, mă opresc.
      Mulțumesc mult!

      Ștergere
    2. p.s. Fotografia în care se văd casele este făcută de la fereastra unei camere, celelalte sunt „prinse„ din mersul trenului.

      Ștergere