Ca de obicei, înainte de concert, îmi cumpăr și citesc, imediat, programul.
Nu-i știam.
Nici nu auzisem de ei. Mi-a trecut, așa, la repezeală,prin minte, o idee, nu tocmai frumoasă.//
A înflorit scena! în roșu și negru!
Trei doamne- vârste, siluete, costume diferite, patru bărbați, in negru cavaleresc, tivit cu panglică roșie, instrumente muzicale deosebite, liderul , evident emoționat- pentru început vom începe..
Au început, și au continuat, și lumea era înmărmurită, și aplauda fără întrerupere, și ei erau flăcări, torțe vii, muzică trăită cu toată ființa, dans, pasiune, dăruire, aici, pe scena casei de cultură, aseară, timp de două ore, pe care le-aș fi dorit două zile de întoarcere într-un timp, când lumea era altfel, când Muzica era la Locul ei.
Știi ce a fost?
Ceva ce nu poate fi cuprins în vorbe.
Dacă n-ai auzit de ei, auzi acum-Ansamblul de muzică medievală și celtică GRAFIC.
Iată-i-
Corina Ardelean-flaut, profesoară de flaut a Liceului de Artă,
” Sabin Drăgoi-Arad-în timp ce cântă divin, dansează, ca pe sârmă, nu alta.
Ana Sâpcu-oboi, profesoară de oboi la același liceu
Marcel Sâpcu, liderul, blockflote sopran, sopranino, profesor de clarinet și muzică de cameră- liceul menționat mai sus
Doru Tebuie-profesor de clarinet-
Cristian Sâpcu-chitară bas, profesor de fagot-Colegiul de Artă”Ion Vidu”, Timișoara
Beniamin Condoros-percuție- student la Academia de Muzică”Gh.Dima”, Cluj
Diana Brădean-mezzosoprană, studentă la Universitatea de Vest,Facultatea de Muzică, Timișoara-o voce, absolut uluitoare, frumoasă ca o prințesă, bucle negre, revărsate pe rochia roșie de catifea, acoperită cu pelerină neagră, ca-n vremea regelui Arthur.
Sandu Ardelean-percuție, percuționist în ansambluri muzicale și rock.
Nu mai spun nimic, poate crezi că exagerez.Mergi și ascultă-!
Sigur vei spune ce am gândit și eu-învățăm să fim noi înșine, fiecare în România lui!//etichete: Grafic, Filarmonica Pitești, muzică medievală, Sanyogita, Sparky, Tanzilla.
Superba descriere... pot doar sa-mi imaginez...
RăspundețiȘtergereDenise,
RăspundețiȘtergereDar să-i vezi? minune mare!
Acesta este cel mai mare paradox al provincialului: dorinta este potentata de frustrarea "locului in care nu se intampla nimic".
RăspundețiȘtergereEste atat de greu sa aduci o prada valoroasa in barlogul tau!.... si chiar daca reusesti sa o aduci, nu se bucura prea multe lume de ea pentru singurul motiv ca nu a apucat sa se deprinda cu gustul!
Frumos :). Daca tie iti place, e cel mai bine. De ex , ieri am fost la teatru: Lostrita... cam diferit aici la mine in faga, multi fara interes ,iar multi cu interes, dar vremea lor parca se scurge incet si asta ii face pe unii sa isi piarda sperantele. Ei spun ca Fagarasul e un oras mort. e adevarat, numai e ce-a fost si cum e- e si mai rau(trec copiii pe langa Frumos si cauta altceva, dar acel altceva il pot obtine cand vor..) ma rog, astea nu`s probleme.
RăspundețiȘtergereVine iarna :>
Kid,
RăspundețiȘtergereDintr-un anume punct de vedere, orașul în care locuiesc este privilegiat- întâi, pentru că are filarmonică.
În fiecare seară de joi este concert. În general, cântă orchestra filarmonicii noastre, dirijată, de fiecare dată, de un alt dirijor.Data viitoare , va fi un american.
Programul de aseară a fost neașteptat!
Luni seară , este spectacolul cu piesa”Sinucigașul”.Cu Dan Puric.
Nu ne putem plânge că urbea noastră ar semăna cu târgurile sadoveniene, cu acele ” bălți de liniște”.
Chestiunea este că biletele sunt scumpe- 100 de lei un bilet la teatru, de exemplu. De aceea, merge prea puțină lume.
O seară frumoasă vă doresc!
looking forward to hearing from you ,
RăspundețiȘtergereEsențial este să-ți placă ce faci, aș zice.. Da, spectacolul de aseară mi-a plăcut mult, foarte mult!
Eu nu cred că orașele noastre mici ”mor”.Oamenii percep diferit lucrurile. Asta depinde de mulți factori.
Gândește-te că mulți copii de vârsta pe care o ai tu locuiesc la țară.Fac naveta, așa-i?
Te poți forma, citind.Poți vedea spectacole pe internet..
N-am fost în Făgăraș niciodată, dar știu că are o așezare minunată.
Am avut o prietenă acolo, acum locuiește în Londra.
Aici nu este, deocamdată iarnă. O aștept!
Să ai o seară frumoasă!
Poate știai că ador tot ce ține de cultura spațiului celtic. Începând din medieval, până la celebra Enya! :)
RăspundețiȘtergereAm avut bucuria să fiu prezentă la "Lord of the Dance", în regia şi coregrafia renumitului Michael Flatley, în iunie 2008, la București. Cei patruzeci de dansatori care l-au avut ca mentor pe Michael Flatley au făcut spectacol mai bine de două ore pentru o sală arhiplină. Publicul a fost purtat prin mai multe legende, iar în timpul pauzelor dansatorilor, cei trei muzicieni ai trupei au cântat melodii din folclorul irlandez.A fost un preaplin de bucurie, de trăire, nimic nu se compară cu dansul acela, cu bucuria dansatorilor, cu ARTA lor. La un moment dat, una din frumoasele dansatoare a întrebat :Are you happy? Noi: Yessssssss!
Și chiar eram!:)
Poate că trebuia să-mi dau seama, cumva, Mirela.
RăspundețiȘtergereȘi aseară au fost interpretate câteva balade, absolut extraordinare!
Cât despre relația dintre artiști și public, ce să spun, a fost foarte frumoasă- ovații îndelungate, sincere!
Artiștii- niște tineri deosebiți!
Artă autentică!
Magie!
RăspundețiȘtergere@Zamfir,
RăspundețiȘtergereEste mai mult decât regretabil că se întâmplă asemenea lucruri.
Mai știu un caz asemănător.
Am” evoluat ” într-atât, încât, a te identifica, în scopuri rele , cu altcineva, devine tehnică personală.Sper că vei da de firul problemei.Și o vei rezolva.
Irina,
RăspundețiȘtergereAcesta este cuvântul!
Superb, mai ales cand ii privesti, mai ales cand citesti randurile tale, nefiind de fata.
RăspundețiȘtergereIonelmuscalu,
RăspundețiȘtergereTrebuie să- vezi, să-i asculți!
Sunt niște oameni extraordinari!