sâmbătă, 10 martie 2012

iau seama


 Dincolo de oraș,  primăvara poartă, încă, ghete.  Ponosite de atâta umblet..




În jur plutește  o liniște calmă, în parte frig, dar și sclipiri  portocalii cu dinți vicleni.
 Trezit mahmur, soarele  se ridică poticnindu-se. Raze piezișe se strecoară grăbite printre mașini, căruțe, trecători.

Joc de șah, în mii de combinații imperfecte, freamăt mângâietor  printre ramuri sărace, un adânc petic albastru.
Ici-acolo câte o față luminoasă  privind peste gard.
Succesiune mereu  diferită, viața văzută  din afară către înăuntru.
Involuntar, prind imagini , ca și cum le văd pentru prima oară. Realitatea își aparține, eu îi  răpesc , în fugă, o clipă de nemurire.

cum e primăvara ta?

18 comentarii:

  1. nimic nu are frumuseţea câmpului şi satului. o ieşire din oraş valorează mai mult decât orice închipuire...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ottilia,
      Știi la ce mă gândeam astăzi, revăzând satul după lungile luni de iarnă?N-o să-ți vină să crezi- la Poiana lui Iocan.
      Ar mai fi țăranii în stare să se adune undeva, într-un loc al lor, să stea de vorbă, să pună țara la cale, să fie constructivi?

      Ștergere
  2. or fi ghetele primăverii ponosite, da' ştiu că are nişte şireturi trainice, căci n-a întârziat să dea semne că-i prin preajmă, deşi, aud că revin ninsorile...poate nu!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce dor mi-a fost de tine!!

      Câteva zile bune, primăvara și-a pus șireturi al/roșu, în fir de clopoței! Tare mi-a plăcut..astăzi și-a strâns din nou cu sfori ghetele uzate, o cam strâng, calcă și-n băltoace, pătrunde și apă..
      Vreau o primăvară adevărată! Cu flori de măr și ochi fără cearcăne!

      Să fii iubită! ( am luat vorba asta de la cineva, pentru că-mi place)

      Ștergere
    2. şi mie mi-a fost foarte dor; am abandonat o vreme bloggeritul în favoarea mărţişoarelor, pe care, nesperat, le-am şi vândut.:)
      a început ca o joacă, pe urmă nu mai conteneau comenzile.
      dar m-am învăţat minte, o să fac sanie vara. :))

      Ștergere
    3. Nici nu știi cât mă bucur pentru tine! Din tot sufletul!
      Bine zici despre sănioară.
      Să ai o primăvară plină!

      Ștergere
  3. Stiu ca e straniu, dar eu m-am nascut si am trait numai la oras. Toate povestile acestea imi sunt "exterioare". Nu le pot comenta pentru ca nu le-am trait!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Înțeleg.
      Ar trebui să vă duceți într-o vacanță undeva, într-un sat, poate într-un sat de munte, pe la Rucăr. Cred că oamenii încă sunt buni, peisajele sunt extraordinare!
      „Valea lui Ivan este mai ceva ca o Elveție„!Așa zicea în urmă cu vreo zece ani o franțuzoaică pe care am cunoscut-o acolo, amândouă eram invitatele unei rude.
      Nu poți fi „complet „, dacă n-ai gustat măcar un pic din viața la țară.
      Satul poate fi un crâmpei de margine de oraș, orașul nu prea poate fi nimic dintr-un sat.( așa simt eu)

      Ștergere
  4. Imi place nespus primavara si ma bucur copilareste , de cate ori revine, fiindca e anotimpul renasterii naturii.
    Intotdeauna am perceput primavara (mai ales) olfactiv.
    Mireasma pamantului reavan, aromele florilor si copacilor infloriti, ma imbata de fiecare data, cu ameteala nemarginitului...
    Cutez sa cred, ca primavara poate fi ,chiar o reflexie a gradinii sufletului nostru si, poate cea mai de pret floare rasarita intr-insa...
    Nu ti se pare,Gina, ca atunci cand respiri aromele primaverii, respiri odata cu ele, o pofta de viata, care te face sa vrei sa iesi din tine insati si, sa te imprastii - in mii de bucatele- pentru a gusta din tot, ce se intampla in jurul tau?
    Lidia

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lidia,
      Înclin să cred că te-ai născut la țară, dacă greșesc , explicația ar fi că ai formație umanistă.
      Da, și eu simt primăvara venind, olfactiv, doar când merg la țară. Ador Sărbătorile Primăverii! Cu tot alaiul lor de simțuri trezite în mirosuri, culori, sunete!
      Chiar dacă primăvara serile sunt răcoroase, îmi place să rămân până târziu în curte, ceva se ridică , plutește, acoperă și are parfum- un parfum nedeslușit!
      Știi, cred că am simțit asta prima oară nu fizic, ci , n-o să-ți vină să crezi, după ce am tradus și am înțeles într-un fel absolut personal ”Laudă primăverii”, a lui Ovidiu.
      A fost un moment de revelație, unic!
      Anotimpul meu preferat este toamna- asta a început în clasa I, știu clipa, m-am contopit cu ea.
      Toamna este parcă următorul pas al primăverii, mie vara mi se pare improprie, nu-mi place prea mult căldura..
      Primăvara este așa cum spui-„ chiar o reflexie a gradinii sufletului nostru si, poate cea mai de pret floare rasarita intr-insa...„

      Toamna adună în melancolii tinerețea vieții, ele două se armonizează, toamna cheamă primăvara, primăvara se maturizează în toamnă.
      Îți mulțumesc frumos, Lidia, pentru momentul de armonie!

      Ștergere
  5. Cutez sa cred, ca primavara poate fi o reflexie a gradinii sufletului nostru si, poate cea mai de pret floare, rasarita intr-insa...
    Respirand mireasma acestei flori magice, respiri odata cu ea, o pofta de viata, care te face sa vrei sa iesi din tine insati si, sa te imprastii in mii de bucatele, pentru a gusta din tot ce se intimpla in jurul tau.
    Lidia

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lidia,
      Sper ca problemele pricinuite de blogspot să se fi rezolvat.
      Îți doresc o primăvară autentică, în toată armonia ei de tresăriri!

      Ștergere
  6. Si primavara mea este incaltata inca, cu ghete ponosite. Acum inca se mai odihneste putin, dupa calatoria lunga, prin celelalte anotimpuri. Si cum niciodata nu ne-a dezamagit in curand v-a incalta pantofii ei de verde crud, proaspat, ornati cu nestematele ei gingase: ghiocei, toporasi, branduse, ciubotica cucului, albastrele, viorele...
    Ne v-a inmiresma si ne v-a ninge, cu flori de mar, de cires, de caisi, iar inima noastra v-a vibra de bucurie, ascultand cantecele pasarelelor si zumzaitul gazelor... Albastru senin al cerului ne v-a lumina sufletul, soarele ni-l v-a incalzi, iar vantul ni-l v-a mangaia.
    Doamne, cu cate frumuseti suntem binecuvantati, o bucurie infinita v-a fi in curand in sufletele noastre.

    O duminica minunata va doresc doamna Gina, cu mult drag! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ștef,
      Ai chemat-o în toată nevinovăția ei zburdalnică!
      Sper să te fi auzit, îmi doresc să-și mai oblojească degetele înghețate, să poată scoate toți ghioceii și zambilele de pe sub iarba topită de ger.
      Și să cheme păsările rătăcite prin coclauri străine!
      O zi frumoasă îți doresc!

      Ștergere
  7. Te-ai plimbat, Gina. Oare ai fost la casuta de la tara?
    Ai gasit ghiocei ititi de sub zapada? Urzici? :)
    Ai vazut ca plutele si salciile si-au schimbat culoarea? Ca a dat firul ierbii? Ai auzit pasarelele?
    Stiu despre ce vorbesti. In fiecare primavara simt fiorul acela tainic. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Diana,
      M-am plimbat, în căutarea primăverii. Trecuse și ea prin livadă, a zvântat un picuț zăpada, n-a încurajat deloc ghiocii, zambilele s-au ascuns de tot în bulbii lor fricoși. Frunze jilave, pete de zăpadă, vânt și raze răzlețe.
      Sunt optimistă!
      Să ai o zi frumoasă!

      Ștergere
  8. Viaţa la ţară are un farmec aparte,oriunde o găseşti.

    RăspundețiȘtergere