duminică, 15 iulie 2012

parol!

  În ultimele zile, nici eu nu știu de ce, a tot trebuit să  fac față unor atacuri  grosolane  din partea cuiva și să ascult  delirul nestăvilit al  unei persoane,  care crede că niște profesori, puțini  la număr, ce este drept, sunt  ticăloși, pentru  că n-au ajuns cerșetori,pentru  că   nu se plâng că  societatea îi trimite la periferie, pentru că nu fac politică,  pentru că  nu-și pun cenușă în cap, dar reușesc să vadă  niște locuri știute din cărțile de școală, adunând  laolaltă  răsplata copiilor și economiile lor dintr-o viață .

 Asemea privilegii  ar trebui să li se cuvină , în orice moment, doar îmbogățiților//Cenzuroaico ! Totul se reduce la sa va fie voua bine ! Voi ati distrus sistemul de invatamant! voi ati infiintat sute de facultati prin toate cotloanele! Voi ati facut inflatie de diplome care nu folosesc la nimic ! DOAR BANUL CONTEAZA _SA CURGA IN BUZUNARELE VOASTRE FARA FUND RUSINE!!//

 Am căutat printre însemnările mele și  am găsit ceva , un fel de fotografie la minut a unui profesor, care și-a început cariera  cu mult înainte de 89.//

Câștig! 
Nu de puține ori!
 Nu trebuie să se sperie nimeni. Nu sunt o bătăușa, deși, dacă mă gândesc, cu niște ani în urmă, n-a lipsit prea mult să fiu. 
N-aș fi câștigat, asta era problema.
 E altă poveste.//
 Ne știm din primii ani de navetă. Cobora cu doua stații înaintea mea. Ne întâlneam la cor. 
Săptămânal.
 Dirijorul , un preot bătrân, nu eram rude, pură întâmplare potrivirea de nume .
Prezența o făcea primarul. O matahală de om. Avea o vorbă- am sa tai cu pistiriu. Se referea la absenți.( în cor eram profesori și medici)
După  repetiții, urmau  spectacole, omagii. Am fost și prezentatoare, fustă lungă, coc, colier strălucitor.//

  Ea a aflat că se organizează, în sfârșit, concurs pentru ocuparea  câtorva catedre libere în municipiu, în realitate existau  vreo  douăzeci și patru.  Cine a fost profesor atunci știe pentru cine erau păstrate.
M-a sunat, ne-am înscris,  cam o lună și jumătate  am învățat  pe rupte,  ca-n studenție!
 Adevărata problemă  n-a fost examenul în sine.
 Punctaj foarte bun! Cu mult peste  nota 7.
Felicitări, bucurie,  scăpam de înghesuiala de prin autobuze, de aroganța directorilor, care nu-i suportau pe navetiști, de așteptări prin stații, iarnă, vară,  zăpezi, ploi.
Ce a urmat a fost mult mai greu.
Nu ne venea să credem. În septembrie,  când  a început  școala, nu mai eram titulare. 
Nu se mai găseau catedre  decât pentru două  persoane  speciale. 
Noi  eram suplinitoare
 Nu totdeauna negru pe alb înseamnă pentru toți același lucru. Nervi, cereri, petiții, audiențe, drumuri la București, la minister, la MAN, unde n-am fost...
 La câte uși n-am bătut, câte ore de anticameră.. câțiva ani buni,  din primăvară, până în toamnă, eu, mai puțini.
 Alt concurs nu s-a mai dat.
 Am reușit înaintea ei. Cum?
Pentru că l-am învins!
Da, l-am învins! 
Te-ai văzut vreodată față în față  cu genul ăla eu tai, eu spânzur? îți doresc să nu  ți se întâmple.
 Nu i-am prins niciodată privirea. Pentru că nu avea. 
Purta ochelari negri. 
Parca avea  și  mustață. Asta nu mai știu sigur. 
Nu-i este rău nici acum. L-am văzut prin ziare.
 O fi având o sută de ani, glumesc, desigur. 
Conduce o universitate.
 Ii știu foarte bine numele. Nu-l scriu. Ar plânge și calculatorul  . Data trecută, când am postat  gândul  ăsta, un  cititor l-a   identificat din prima.//
  Eu și prietena mea ne adunam   din când în când, vorbim,  ea a trebuit să mai  aștepte  vreo șapte ani  până în 89, când i s-a repartizat o catedră,  după un concurs de  dosare, jucăm rummy, eu câștig,  ea se oftică, promite să învețe.
 O cred. 
Pe cuvânt.//
 ce zici? era/este chiar simplu să  fii profesor?

20 de comentarii:

  1. Servus, Gina
    Nu ştiu cum este să fii profesor (vorba lui Noica = ferească Dumnezeu să ajungi aşa ceva) dar cred că este foarte greu, să fii dascăl.
    Trist este numai că între învîtiţi, oamenii (cu o mare) care chiar au chemare către această nobilă meserie sunt oropsiţi,dispreţuiţi şi amestecaţi cu nechemaţii, cu şpăgarii şi cu lichelele.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tibi,
      Ne alegem meseriile după criterii proprii, generale, întâmplătoare.
      Până la urmă, viața are grijă să pună lucrurile pe un făgaș. Am mai spus-o, dacă ar fi să am acum vârsta deciziei , tot profesoară m-aș face, Cu toate riscurile, dar și pentru toată frumusețea acestei meserii- zică cine ce-a vrea să zică.
      Trăim niște vremuri complicate- prea se amestecă toate, prea trebuie să fii bun sportiv, înotător și de ce nu să ai multă putere de stăpânire, pentru a te menține pe linia de plutire.
      N-am adus în discuție existența unei ființe nefericite, pentru că părerea ei nu-mi mai dă pace, ci,ca să-i ofer șansa unei posibile lecuiri de răutate.
      Pentru că răutatea este o boală.

      Ștergere
  2. Am citit postarea intr-o suflare. Sa fii un profesor prost e floare la ureche. Un profesor bun in schimb, din experienta mea de elev e cumplit de greu. Tin minte ce dezbateri se faceau prin liceu legate de anumiti profesori. Mai ales legate de cea de literatura. Cand ne citea si explica divina comedie, aveam strania senzatie ca Dante tinea o mana pe umarul ei. O explicatie clara, cu atat de multa pasiune că uneori ma intrebam cum reusea ea sa se desprinda de acea atmosfera, sa dea buna ziua si sa iasa de pe usa. Asa pur si simplu. Nu am gasit raspuns.
    In anii copilariei, dar si pe urma, cand veneam in vizite in Romania, ai mei tineau mult sa invat cat de cat limba romana, cu o idee mai curata decat spurcata cum o vorbeam eu. M-a ajutat o profesoara. De-a lungul anilor a devenit un fel de ghid pentru mine. Prin ei mi-am dat seama că să modelezi mintea unui copil, adolescent nu e o munca usoara.

    Cat despre unii si altii, care nu au alta treaba mai buna de facut, care isi varsa amarul cand vor si pe cine au chef, vor exista tot timpul. Important e cata atentie le dati. Adica nici una.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dragă Vera,
      Îțí mulțúmesc pentru pledoaria ta de școlăriță realistă, corectă, sufletistă și recunoscătoare.
      Ai făcut o analiză absolut limpede a ceea ce este profesorul. Profesorul, în general. Și profesorul dedicat!
      Asta este lumea, cu de toate!
      Eu știu că sunt și frustrări și frustrați- toți cei care au avut probleme la școală- de orice fel-amestecă lucrurile, își varsă focul de-a valma.
      Cum aș fi putut să public toate vorbele cuiva, care nu are limite, care crede că adunând tot ce are limba română mai neplăcut poate fi acceptat?
      Și nu era vorba doar despre mine. Erau referiri la toți comentatorii de bună credință .
      Deloc puțini.
      Respectivul nu se mai oprește..
      Dureros este că se ajunge în situații de acest fel, că a vorbi urât, sum masca anonimatului sau a unui pseudonim este la îndemâna celor care nu știu să aleagă, care niciodată nu vor respecta morala, valorile, omul.
      Mulțumesc!

      Ștergere
  3. oameni şi oameni...
    omul sfinţeşte locul, indiferent de "privirea cu/fără mustaţă"...
    am avut onoarea să învăţ într-un liceu militar, unde motoarele erau mereu turate la maxim... de ce au, şi în aceste condiţii, promovabilitate atât de bună?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Era de așteptat să se obțină asemenea rezultate: în colegiile militare sunt admiși elevi foarte bine pregătiți, pentru că și concurența este mare.
      Sunt comparabili cu aceia din colegiile civile, care au promovat bacalaureatul cu nota 10.
      Programul lor de școală este atent supravegheat, duc o viață echilibrată, așa că notele de la bacalaureat sunt o reflectare a seriozității.

      Ștergere
  4. Gina,

    A fi profesor e o adevarata ...ARTA.
    Iata un indemn: "Doamne, da-mi ...
    seninatatea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
    curajul de a schimba ce imi sta in putere sa schimb
    si intelepciunea de a face diferenta intre ele."
    ( Reinhold Nierbuhr- Rugaciune pentru seninatate ).

    Lidia

    RăspundețiȘtergere
  5. Depinde pe ce parea a baricadei esti. Daca te crezi singurul pastrator al adevarului, atunci toti sunt rai, puturosi...
    Stiati ca munca este foarte frumoasa atunci cand... o privesti?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În cazul de față, „păstrătorul adevărului„ are prea puțin timp, pentru cât ar vrea să piardă.

      Ștergere
  6. Luli,
    Are La Fontaine o fabulă, a cărei morală este că,dacă tot ai un dușman, măcar să fie deștept !

    RăspundețiȘtergere
  7. Ai mare dreptate cu inflatia de diplome. Am vazut pe cineva de la o facultate cum isi pregatea testul: copia dintr-o carte. Va lua o diploma si va fi superior altor oameni.
    Profesor, medic, nu poate fi orcine. Daca strangi o gramada de iarba, asta nu inseamna ca va avea greutate si valoare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Robert,
      Respectivul strângător de „iarbă„ nu va ajunge niciodată, cred, să fie superior altor oameni.
      Nu diplomele îți dau valoare.
      O zi bună îți doresc!

      Ștergere
  8. Gina,
    Cand cineva te ataca, te insulta, te uraste, intreaba-te daca nu cumva, doreste sa fie ca tine...si nu poate...

    Lidia

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Luli,
      Eu îi iert ignoranța, sărmanul, astăzi, prin vreo cinci jalnice înșiruiri de cuvinte fără noimă, a reușit chiar să mă distreze.

      Ștergere
  9. Întotdeauna mi-am respectat dascălii. Pe unii până la adoraţie, pe alţii mai puţin, dar îndeajuns ca să-i salut primul. Niciodată, nimeni nu m-a oprit să iau de la fiecare numai ceea ce mi s-a părut bun sau ceea ce trebuia luat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Toată stima pentru tine, Ifim!
      Insul care are o neobosită răfuială cu profesorii este, ca și tine, militar.
      Cu nume de imperator.
      Iată un „ model de atitudine cavalerească-

      „CEZAR a introdus un nou comentariu privind postarea dvs. "parol!":
      ...,,ce zici? era/este chiar simplu să fii profesor?" Ce mai intrebare....
      Iti voi raspune eu Cenzuroaico !!
      DAAA , este foarte simplu sa fii profesor !( un pic mai greu sa ajungi datorita birocratiei etc..)
      Mai greu este sa fii ELEV !! Nu am dreptate ?
      Ce zici- un prof de romana ,de exemplu ,care incepe cu pupaza din tei si stie exact unde sa puna o amarata de virgula , se descurca in matematici superioare , algebra , trigonometrie ,fizica ,chimie ,limbi straine etc? Nuuu ,nici gand ! Elevul trebuie sa se descurce ,ca daca nu ,se gaseste un gusat care sa-l lase repetent sau in final sa nu ia bacul!
      Profii dau titularizarea pe post si cad pe capete cu medii de 2 la specialitatea lor !! Va dati seama cat de limitati sunteti , fata de un elev ?? La sfarsit, elevul constata ca peste 80 % din cunostiintele acumulate, nu-i folosesc la nimic !! Ce fac profesorii ? Bine merci ! Peste 4 luni de concediu platit ,nici cea mai mica raspundere , excursii si vaicareala ca o duc rau........O iau de la capat si pricopsesc alti elevi !! „

      Ștergere
  10. nu a fost, nu este uşor. nu va fi uşor. păcat că nu sunt apreciaţi, păcat că nu li se înlesneşte afirmarea la catedră, păcat că unii dintre ei sunt mai interesaţi de câştiguri decât de meserie... sunt multe de spus.

    cred că întreg sistemul este deficitar.

    salutări, dragă Gina, şi respectele mele. totdeauna i-am stimat pe profesori. de mâna lor am fost formată şi asta nu se uită. niciodată!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Otty,
      Ce știi tu, știu și eu, știu toți acei care au respect pentru OM, pentru devenirea lui- cel dintâi și adevărat profesor este familia.
      Asta se vede toată viața, indiferent cât de mult încearcă individul să se ascundă.
      Cel mai bun profesor de la școală este acela care îi învață pe copii să se poate desprinde de el, de linia manualului, a caietului.
      Cine nu învață lucrul acesta în școală nu cred că-l va învăța vreodată.

      Da, frumos spui- purtăm amprenta profesorilor noștri!
      Mulțumesc frumos pentru gândul bun!

      Ștergere
  11. Normal asa ar trebui sa fie. O sa fie popa.

    RăspundețiȘtergere