Rochii
ușoare, cărucioare, porumbei, pantofi sport, câte un maidanez blegit, târându-și coada printre pași leneși, parfum de tei,
baloane colorate, vitrine
proaspăt schimbate, în microfoane-Angela Gheorghiu și Dan Bittman- nu mai e timp , realitatea îi contrazice, în felul ei,
lumea se mișcă alene, coadă la înghețată, coadă la bere, coadă la
covrigi .
Înfășurată într-o fustă colorată, peste care petele au fost turnate
parcă înadins, o bătrână grasă, proptită într-un băț noduros, nu scapă din ochi rândul .
- Să vă cumpăr un covrig cu susan? i se adresează blând doamna cochetă,
care își așteaptă plăcinta cu mere.
- Nu, cocoană, se
rățoiește mult prea oacheșa cerșetoare, bătând nervoasă cu bățul în
asfaltul încins, ești surdă?
nu susan. vreau un ban.
nu susan. vreau un ban.
Lumea își duce mersul
..
Tu ce spui despre milă, cerșit, înțelegerea aproapelui?
un dar de la Modart
Tu ce spui despre milă, cerșit, înțelegerea aproapelui?
un dar de la Modart
Ati imbinat asa de frumos atatea realitati...Ca pe notele muzicale ale lui Mozart, un om cu care daca as fi avut sansa, m-as fi maritat intr-o clipita...
RăspundețiȘtergereDe altfel, mi-ati facut o pofta crunta de covrigei cu susan...
Vera, draga mea, oare nu asta este viața? Amestec, mereu indecis, de bine și de rău, de frumos și înfiorător.Cine stabilește cantitățile, de ce este așa , de ce nu este altfel, asta este dilema noastră, a tuturor.
ȘtergereTe-ai fi măritat cu Mozart? Doamne, ce frumos ai spus-o!
Cât despre covrigii cu susan, deși nu mă dau în vânt, trebuie să recunosc că simigeria este undeva în centru și acolo se pregătesc cei mai pufoși covrigi.Mereu este aglomerație.
Să fii iubită de un tânăr Mozart!
P.S. Clipul si muzica sunt de exceptie!
RăspundețiȘtergereL-am primit de la Modart!
ȘtergerePentru el, muzica este , cred, una dintre marile pasiuni!
Mi-e mila de copiii lasati pe strazi,batuti ,haituiti in lumea aceasta nedreapta,mi-e mila de batranii careau ajuns la capatul puterilor si totusi lupta sa supravietuiasca.
RăspundețiȘtergereIntre mila si cersit e mare diferenta.
Am intalnit copii,care dupa ce le-am dat bani au mers repede si si-au luat tigari.Mi-a parut rau.Nu am mai dat banul,am dat placinta,covrigul,haine,incaltaminte,dar nu bani.
Am intalnit batrani ,care dupa ce mi-am rupt din putinul meu(eram eleva) au intrat in prima carciuma si si-au luat bautura.Nu am mai intins banul.
Tot asa am intalnit batrani care,sa obtina un banut,vindeau la colt de strada flori din curte,fructe din gradina,sau chiar lucrusoare facute de ei.Am cumparat,apoi am observat cum banisorii isi faceau loc langa altii,la fel de putini ,intr-o batista,pentru cine stie ce medicament sau poate ceva de mancare.
Nu sunt rea,dar nu-mi plac oamenii care cer cu nerusinare,de parca as avea o obligatie fata de ei,sa dau din ce am eu.Daca ii chemi la lucru,nu vin,sunt bolnavi sau chiar incep sa ratoiasca la tine.
Bunica ne povestea ca,imediat dupa razboi,cand lumea era cuprinsa de neajunsuri,multe guri de hranit,putine sanse de hrana,in familia ei cu 5 copii era totusi bine,bunicul fiind fierar si muncea cot la cot cu baietii mai mari sa castige bruma necesara traiului.Era greu,dar oamenii erau cu mult mai milosi.
Asa ,intr-o seara,la poarta lor a aparut o caruta.S-a oprit omul(tiganul) sa-si repere ceva,dar mai mult sa ceara adapost peste noapte.A fost primit in curte.Seara,cand bunica dramuia feliile de paine(aveau paine la masa),ii da si omului,care privea cu pofta.A rupt din portia copiilor,sau poate din a ei,fara remuscari.Surpriza a fost cand,omul a scos din sacosa lui o paine intreaga,iar felia primita a dat-o calului,fara cea mai mica retinere.
De atunci bunica a inceput sa nu mai fie atat de miloasa,ci mai degraba observa omul,apoi intindea mana sa dea.
Ne-a invatat si pe noi ca daca omul intinde doar mana dupa cersit fara sa incerce sa-si castige banul,nu are nici o valoare ca i-ai dat.Este chiar o pierdere,incurajand astfel nemunca,lenea,smecheria.
Asta-i parerea mea,Gina draga.
Nu amestec mila cu cersitul,si nici nu incurajez asfel de comportament.
Angi,
ȘtergereBunicile mele au fost extraordinare!
Bunica ta este un tezaur de înțelepciune!
Ce am fi noi fără această inepuizabilă sursă de bine, frumos, bun, corect?
Cred că știa, sigur, că-i vei călca pe urme!
Îți dăruiesc gândurile mele cele mai frumoase!
Sunt foarte patit pe tema asta a cersitului...eu le dau in general ,imi fac procese de constiinta cand nu,si ca ar trebui mai mult imi spun uneori.Ce-i drept uneori,chiar deseori probabil am mai putini bani decat au ei in buzunare,dar asta e o alta poveste...in Biblie se spune cui iti cere ,sa-i dai,asa ne testeaza Dumnezeu marinimia cred eu.Pe de alta parte insa undeva ti se da de inteles(nu-mi aduc aminte exact citatul)ca trebuie sa fii si cu bagare de seama cui ii dai.Sunt multi care joaca teatru mizerabil spre exemplu,asta ma cam deranjeaza...
RăspundețiȘtergereLa Agapia in excursie am dat unui tiganus o suma mai maricica si a venit apoi tot neamul de puradei dupa mine sa le dau...nu am putut sa mai vizitez nimic, a trebuit sa intru in autocar ca sa scap de ei,pana si in muzeul manastirii au intrat sa ma caute... aveam bani la limita,nu mi-am cumparat nici un souvenir,ceilalti nu le-au dat un ban si au putut sa viziteze linistiti frumusetea locului.Am ratat astfel sa vad pictura lui Nicolae Grigorescu de la manastirea Agapia...nu mi-a mai trebuit nimic,atat de insistenti au fost, sa ma vaneze nu alta!
Eu văd lucrurile așa:este omenește să-l ajuți pe cel aflat în suferință.
ȘtergereAsta nu înseamnă că bunătatea trebuie confundată cu slăbiciunea.
Scene , precum aceea a cărei victimă ai fost, tocmai după ce ai ajutat, am văzut. Din nefericire, societatea este , de multe ori, pasivă.
Va multumesc domnule ,,MODART’’pt acest ,,maragaritar duhovnicesc,,- ce insumeaza slove alese ale ‘’Sfantului Ardealului’’.
RăspundețiȘtergereAdanca inchinaciune si metanie in fata uriasei personalitati duhovnicesti a Parintelui Arsenie Boca, neintrecut propovaduitor al cuvantului evanghelic si straluminat pedagog -spre Hristos- al secolului XX.
Indemnul sau pt noi este de a urma ,,cararea imparatiei’’- ‘’o cale senina’’.
Ea se manifesta, ca esenta, in ‘’ trairea invataturii crestine, in toata adancimea ei, si toata sinceritatea noastra’’.
Doamne ajuta!
------
L
Si acum - un scurt expozeu- despre MILA.
MILA nu este un sentiment omenesc. Ea este un caracter al Creatorului Divin . A fost insuflata ( nu inspirata ) de Dumnezeu omului, la creatie. Mila nu poate fi obtinuta prin educatie , ea este un caracter pe care omul il obtine prin nasterea lui. Daca am realiza ce inalta origine are mila, am exersa-o mai des.
Traim viata pe pamant sub cupola autoritatii Milei Lui Dumnezeu. Vom suporta consecintele toti cei care vom ignora aceasta autoritate.
Biblia ne spune clar :" Sa vorbiti si sa lucrati ca niste oameni care sa fie judecati de o lege a slobozeniei: caci judecata este fara mila, pentru cel ce n-a avut mila; dar mila biruieste judecata ."( Iacov 2: 12-13 ).
Daca doresti sa nu fii judecat de pacatele tale , ci iertat, tu trebuie sa accepti mila ca un prim caracter oferit de Dumnezeu prin creatie, sa o exersezi din cele mai mici, pana la cele mai mari, lucruri in viata.
Maxime despre MILA:
- MILA este plata pentru rascumpararea sufletelor noastre.(Sfantul Ioan Gura de Aur)
- MILA este ultimul mir al iubirii.( Heinrich Heine)
- O MILA fara margini pentru toate fiintele vii este dovada cea mai sigura a unei bune purtari. Acela care-i insufletit de acest sentiment, nu va face rau altuia, ci va fi ingaduitor si va ajuta pe fiecare, dupa mijloacele sale.(Arthur Schopenhauer)
-----------
L
Luli,
ȘtergereCred că foarte puțini sunt cei care nu au milă.
Noi, ca neam, suntem miloși. Totuși, nu poți fi milos cu un individ care cerșește și apoi, cu banii, pe care îi primește, își cumpără alcool, de exemplu.
Da, am văzut o scenă- un copil cerșea, în plin centru, în timp ce un individ îl „proteja„.
De fapt,aduna banii.
Trebuie să ajuți, în cazul de față?
Sarut mana!
RăspundețiȘtergereCerşetoria este fără îndoială o afacere profitabilă, sumele câştigate din prestarea acestei activităţi depăşind cu mult salariul unui om care munceşte pe brânci de dimineaţa până seara. Fie că stau cu mâna întinsă la colţ de stradă, fără a scoate un singur sunet, fie că te agasează verbal până le dai un ban, doar, doar să te lase în pace, fie că se plimbă prin metrou, rostind fel de fel de rugăciuni sau poezii, cerşetorii au propriile metode pentru a scoate bani frumuşei.
Weekend linistit!
Ai dreptate, Sorin, există o individă, pe care o văd adesea, își ține copiii murdari, după ea, în ploaie, arșiță, determinându-i să insiste pe lângă trecători, pentru a li se da bani. Neapărat bani, refuză fructele, pâinea, covrigii.
ȘtergereSeară bună!
Asa este stimata doamna...milostenia este un indat sfant ce tine de bunatatea si curatenia inimii,nu e o datorie,e un fapt,o realitate ce trebuie sa o regasim si cultivam in permanenta in inimile noastre...pretioase adaogiri,completari,cuvinte de duh ati adus pe aceasta cale despre aceasta tema.Multumesc si eu.
RăspundețiȘtergereps;Eu milostiv sunt de cand ma stiu eu,insa sincer sunt uneori aproape speriat sa constat cata lipsa de compasiune si milostenie in jur.Cred totusi ca fibra asta a milosteniei,duhul ei, poate fi redescoperita prin educatie...ma gandesc aici la pilda fiului risipitor care "pierdut era, si s-a aflat"...pentru ca "si-a venit in fire".
„Fiti milostivi, precum Tatal vostru este milostiv”(Luca 6/36).
RăspundețiȘtergereMilostenia -defineste facerea de bine - izvorata din faptele milei crestine, ca expresie a dragostei, evlaviei şi compasiunii -pentru aproapele nostru - aflat in nevoie.
_
L
Buna seara, doamna Gina!
RăspundețiȘtergereE bine sa fii milostiv, fata de semenul tau, care se alfa in nevoi. Dar, din pacate, peste tot intalnim oamenii vicleni, care ne santajeaza emotional, schimonosindu-si fata si imbracand haine zadentuite, si se jeluiesc in asa fel, incat noua sa ne fie mila de ei. Acestia nu-s decat niste impostori si se simt, pentru ca ei vor numai bani, nimic altceva.
O data, o femeie cu un copilas mic in brate, era asezata pe trotuar, in fata institutiei noastre, cerand ajutor pentru copil, care zicea ea ca este bolnav. Eu si colegul meu, ne-am oferit sa-l ducem noi pe copil la medic si sa suportam noi cheltuielile. In secunda urmatoare, s-a ridicat ca din pusca si nu numai ca s-a balbait, dar a inceput sa tipe si sa ne blesteme de mama focului si ne si acuza ca vrem sa-i rapim copilul si ne-am dat seama ca este o impostoare lenesa. A plecat si nu am mai vazut-o niciodata de atunci. Din pacate nu este singulara. Oamenii vicleni, profita de orice imprejurare, doar pentru a castiga bani, nemunciti.
Mi-e mila de copiii, care sunt fortati sa cerseasca fiind amenintati cu bataia sau chiar cu moartea, de asa zisii parinti. Si mi-e mila de oamenii batrani, care au muncit o viata intreaga iar la batranete sunt condamnati sa traiasca la limita subzistentei, avand pensiile foarte foarte mici si in plus mai sunt si bolnavi.
O noapte linistita va doresc, doamna Gina! :)
Cred că gândim și acționăm la fel, dragă Ștef! Și eu ajut, din tot sufletul, dar nu pot să mă las „jecmănită„, pentru că situații , precum cea despre care povestești, asta demonstrează.
ȘtergereSeară frumoasă!
Problema este mult mai complexa Gina!!!
RăspundețiȘtergereLumea este teribil de calica,nu stiu unde vezi tu darnicie...ca atare din disperare deseori se apeleaza la strategii diverse de a impresiona!
Tu trebuie sa te intereseze ce fac cu banii,ca-i beau spre exemplu,nu daruim contra unei atitudini ulterioare,daruim pentru ca suntem rugati,implorati,din milostenie...cat viclesug se afla uneori in spate este alta problema!Nu putem iarasi generaliza.Doar a ne asculta inima.
Toti cersim cumva...cersim dragostea,atentia...cand nu ni se ofera cautam diverse solutii...iar la urma urmei cine angajeaza un tigan ca sa ai pretentii de la ei sa fie corecti,se adapteaza si ei cum pot!Dar marile companii care fura ori nu se mai satura de castiguri fabuloase si apeleaza la tot soiul de strategii nedeontologice iar natiunea saraceste ca atare...cred ca vedem deseori efectele si nu vedem cauzele mari,radacina raului adevarata!!!!
Sunt de acord că, țntr-un fel sau altul, toțí cerșim, fie doar o singură dată în viață..sau de mai multe ori. Cer;im iubire/tandrețé, afecțíune, da, cerșim, dar le vrem ca să fim mai curațí, mai buni.
RăspundețiȘtergereLe primim, știm sau nu știm ce să facem cu aceste daruri minunate. Sau ele se pierd..
Când vine vorba despre ceva material, da, categoric, dăruiesc, cu tot sufletul , dar mă interesează vrând/nevrând sau observ ce se întâmplă cu darul meu.
Cineva spunea despre felia de pâine primită dată calului. Da , ar fi un gest de iubire pentru animal, doar că felia de pâine fusese ruptă de la gura copilului aflat în creștere.
Este complexă și complicată problema.