sâmbătă, 9 februarie 2013

din pământ , din piatră seacă


Câte  nu mi-au trecut și  mie prin minte, câte  n-am povestit, de când am blog.   
M-am străduit să fac fotografii, ba chiar, cu acordul posesorilor,  am împrumutat imagini  și  de prin albume străine.
Toate-s vechi, vorba poetului.
 Există, însă, o imagine solicitată  zilnic. 

De multe ori!
 Iat-o!
Alecsandri zicea că românul s-a născut poet. 

Experiența demonstrează însă  că  proverbul nevoia te învață  are, încă,  mare aplicare.
Printre noi nu mișună doar hoții,  tâlharii , bătăușii, din a căror prezentare repetată până la nebunie, trăiesc televiziunile.
 Există și oameni la locul lor, care  încearcă să  depășească  sărăcia  prin muncă . 

Muncă adevărată. Și de ce nu, și cu  bătaie de cap.
I-am văzut prin diverse locuri. .
 Eu cred, chiar cred în  vocația  preotului din nuvela lui Slavici Popa Tanda.
 Cred în forța omului de a se aduna cu cele bune și în perseverență!
 Tare mi-aș dori , ca  într-o bună zi, trecând printr-un sat, să văd într-o curte mașinăria  din imaginea care pe mine m-a distrat!

ce crezi, ar fi posibil?
Și pentru că este sâmbătă, un strop de Arghezi!



Sapă, frate, sapă, sapă,
până când vei da de apă.
Ctitor fii fântânilor, ce
gura, inima ne-adapă.

Prinde tu-n adânc izvoare -
de subt strat stihie blândă.
Să se-aleagă din argilă
ochiuri lucii, de izbândă.

Călători cu turme vie
să se-aplece, să se mire
de atâta adâncime
şi de basmele din fire.

Să se curme-n piept cuvântul,
când s-arată că pământul
stele şi-năuntru are -
nu numai deasupra-n zare.

Osteneşte-te-n amiază
să aduni răsplată dreaptă.
O privelişte de noapte
negrăită te aşteaptă.

Zodii sunt şi jos subt ţară,
fă-le numai să răsară.
Sapă numai, sapă, sapă,
până dai de stele-n apă..

8 comentarii:

  1. Desigur, inventivitatea romanului merita mai multa atentie. Va mai amintiti emisiunile despre Iustin Capra?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu știam, am citit aici-http://ro.wikipedia.org/wiki/Justin_Capr%C4%83
      Ce știu este că soțul unei colege, profesor de fizică, a construit în gospodăria lui o moto-prășitoare, ceva foarte interesant și practic, în același timp.
      Vecinii se cruceau, văzând cât de repede își „săpa„ el tot lotul, asta în vreme ce rudele făceau aceeași lucrare într-o săptămână.

      Ștergere
  2. E amuzanta masinaria din imagini, dar foarte utila si cred ca costurile de productie sunt nesemnificative!
    Fratele meu, Dumnezeu sa-l odihneasca, mai face tot felul de inventii si improvizatii dintr-astea. Motorul unei masini de spalat mai vechi l-a atasat la un mecanism de macinat si inca si acum il folosesc acasa, pentru macinatul cerealelor pentru animale! E chiar util!
    O noapte linistita va doresc, doamna Gina! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am o mare prețúire pentru oamenii care știu să „scoată „ceva din lucruri vechi, asta am văzut de multe ori în copilărie. Vecinii noștri, rudele nu prea aruncau lucrurile din gospodărie, știau să le adapteze, să adauge ceva..
      De la o mătușă, am învățat , încă de mică, să combin culorile . Ce bluze fistichii făceam!

      Toată stima pentru fratele tău!
      Și multă compasiune!
      Seară bună, Ștef!

      Ștergere
  3. Si mie imi povestise Alexandru, colegul meu jurnalist ( scrisesem despre el in povestirea ''pe drumul Evei''), el. Un fel de caleasca ori caruta la care adaptase un motor si mergea cu ea la camp, ori prin sat. Eu cunoscusem de asemenea un batran care mesterea mereu pe langa casa casa si adapta motoare cu gandul sa isi construiasca niste masini agricole. Imaginatia omului nu are limite insa putini sunt cei care isi pun ideile in practica. Mereu inventatorii au fost luati drept nebuni, dupa care inventiile lor au fost folosite de umanitate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Când ai puțină vreme, citește aici, te rog, Gabriela!

      http://incertitudini2008.blogspot.ro/2010/01/un-om-pentru-omenire.html

      Ștergere
  4. Popa Tanda din pacate nu mai are loc in setul de aspiratii contemporane...ramane doar sa mai cautam salvarea in literatura...:o)...

    Numai bine, Gina!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mare păcat, Irina, că „mitul Popa Tanda „ se năruie., eu îl știam înainte de a-l fi citit pe Slavici, îl vedeam în ochii fiecărui sătean, bucuros să-și fi pus mereu ordine în lucrurile lui vechi.
      În fiecare primăvară, viața avea gust de „foaie verde„!

      Îmbrățișări!

      Ștergere