luni, 12 noiembrie 2012

oamenii sunt aici

pe pământ, spre binele semenilor lor. Deci, ori învață-i, ori rabdă-i. Marcus Aurelius


Se întâmplă , rareori, dar se întâmplă,  să am ceva  foarte important de făcut, presant chiar, și, cu toate astea, să tot amân.
Studentă fiind, în plină sesiune,  înconjurată de  cărți, notițe, fișe, caiete- o harababură  al cărei rost doar eu îl știam- ei, bine, tocmai atunci  mi se făcea somn. O colegă , eram la cămin, cinci fete într-o cămăruță, cu fața spre  oraș-  minune mare toamna!-Grațiela zicea: hai, fată, să înfigem  doar cinci minute cornu în pernă.
 La comandă,    lăsam  totul  vraiște  și  închideam ochii. Nu mai știu cine pe cine  trezea.
Era atât de faină odihna aceea - somn pe apucate!
 Astăzi am ceva important de rezolvat, nu pentru mine, este o promisiune, dar, vorba domnului Djuvara, ține-te de cuvânt! 

Gata, gata, am înțeles,  doar o clipă- uite , cu ochii închiși, am luat o carte de pe noptieră și am deschis-o la întâmplare.
 O pagină! O pagină și atât..
 Zice că  Mântuitorul și Sfântul Petru mergeau  dintr-o cetate într-alta, să-i învețe pe oameni răbdarea.
 Sfântul Petru obosise de tot, abia se mai putea mișca.
I se făcuse o foame , da ce foame..Mântuitorul îl tot îndemna: haide, Petre, haide,  că o să-ți arăt zidul marginii răbdării omenești.
 Vremea, tot mai rea, puterile tot mai puține.
Cade atunci, moartă, la picioarele lor, o pasăre.
 Atât de hămesit era Sfântul Petru, că vrea să o mănânce . 

Părintele său  îl privește, îi ia pasărea din mâna  înghețată de ger, și bate cu ea în  zidul  din fața lor.
 Pe loc se deschide o poartă.
Dincolo de ea-,livezi înflorite, păsări cântătoare, iarbă și miresme. 
O masă plină cu  toate bunătățile.
 Aș putea să spun sfârșitul povestioarei,  parcă  tot mai bine ar fi să-l  găsim împreună. Da?
Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca



25 de comentarii:

  1. Te salut, cu respect !
    Foarte mult mi-a plăcut cum ai scris!
    O zi plina de culoare îti doresc !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lume nouă
      Nu te-am mai ”văzut„ cam de multișor, Sorin!mă bucur că-ți place gândul meu.
      Să ai o seară frumoasă!

      Ștergere
  2. Cu răbdarea treci şi marea dar, pici la orice test de viteză. :)

    Nu ştiu această povestioară.
    Are vreo legătură cu Postul Crăciunului care va începe curînd?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hi! hi!
      Ai rămas cu gândul la test, oricum ești unul dintre câștigători!
      Despre răbdare, zici că treci și marea, așa o fi, dar trebuie să fie mare și tenace înotător, nu?
      Nici eu n-am știut povestioara până astăzi, dar îmi place exercițiul ăsta, îl fac de multe ori- deschid prima carte , oriunde ar fi, în bibliotecă, pe noptieră, în altă cameră. O deschid , mă gândesc la un număr ( de pagină, eventual, și citesc. Astăzi s-a deschis la acestă parabolă, tocmai când eu nu aveam răbdare să termin o lucrare.
      Legătură cu Postul , zici?
      Nu știu, explică tu cum crezi!

      Ștergere
  3. Tu vrei o continuare a povestirii?...
    Altminteri ce sa zic...mi-am amintit o vorba;"rabdarea este arta de a spera"asadar o calitate fundamentala virtutii spernatei,nadejdei!
    Fireste, fara rabdare am deveni lesne rai,trebuie sa fii bun,sa intelegi,sa ajuti.
    Rabdarea ar insemna si sansa pe care o acorzi lucrurilor,oamenilor...o asteptare!Din experienta proprie constat ca deseori nu da roade.Cred ca mai intervine ceva.Ori ramane rabdarea ca penitenta si rasplata in alta dimensiune.Nu stiu...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu neapărat o continuare.
      La urma urmei, orice sfârșit poate fi schimbat, dacă vrem, nu?
      Și în realitate, avem posibilitatea, într-o clipă, să schimbăm ceva.Acel ceva fusese, cu o clipă, înainte, un sfârșit.
      Eu privesc această parabolă în mai multe moduri.
      Pot fi răbdătoare .
      Nu cu oricine, nu oricând.
      În meseria mea, chiar nu se poate fără răbdare. Cum poți lucra altfel cu copiii, decât având multă răbdare?
      Dar, vezi, intervine acest „dar„, răbdarea are limitele ei, asta este altceva.
      Povestirea mea are un sfârșit- cum îl interpretăm?
      Ce învățăm din această parabolă? Așteptare , spui tu.

      Așteptare ca părerea ta să se confirme?
      Cui mai folosește , dacă răul, deja fusese comis ?

      Ștergere
    2. Exista un film deosebit;"Dincolo de moarte" cu Julia Roberts(un rol secundar oarecum).5 studenti la medicina experimenteaza moartea clinica pentru a afla daca exista ceva dincolo de moarte...mesajul filmului este ca(mi se pare absolut firesc,si chiar cred) nu poti accede catre o dimensiune superioara a spiritului atat timp cat in aceasta viata ai suparat rau pe cineva,pentru ca alcatuim un tot organic,si ca atare ne blocam singuri sansa unei evolutii superioare...trebuie sa te caiesti,sa-ti ceri sincer iertare fata de persoana respectiva.Momentul culminant al filmului este cand personajul principal o viziteaza pe o fosta colega de scoala (de culoare) pe care o batjocorise teribil in anii de scoala.A cautat-o expre pentru a-si cere iertare.Ea a primit-o fericita,i se luase o piatra de pe inima si ei,si lui.

      De ce ti-am spus lucrul acesta?..si eu sunt dispus sa iert persoana care mi-a gresit daca isi cere sincer iertare.Inima mea poate face lucrul asta.Indiferent de raul pricinuit.Se vorbeste prea mult de a ierta,si prea putin de a-ti cere iertare!INu poti ierta daca nu esti capabil sa te caiesti,sa vezi propriile neajunsuri.

      Ștergere
    3. Da. Eu îmi cer iertare. Am făcut-o de multe ori, indiferent cine a fost persoana față de care am greșit.
      Iert, sigur că iert, dar nu știu dacă greșesc, dacă este imoral, dacă cineva mi-a provocat rău voit, nu-mi mai doresc ca persoana respectivă să-mi mai fie în preajmă.
      Să-ți spun ceva: chiar acum, am primit de la colega mea de liceu, cu care n-am avut o relație prea frumoasă în școală, un fel de test foarte frumos. O să-l adaptez , poate fac o postare.
      Au trecut atâția ani..abia acum o simt ca prietenă. Deși nu ne vedem..lucrurile grele pot fi și foarte frumoase!

      Ștergere
  4. Am uitat!...mi-a placut mult cantecul!Si versurile!
    L-am ascultat mult pe Hrusca intr-un timp cu ale sale colinde de Craciun,hm..ai sa razi, l-am ascultat pana si vara cu unele dintre ele,asa de mult mi-au placut!Le-a orchestrat atat de frumos!Le prefer de 1000 de ori mai mult decat tot ce vine de pe la americani.
    Uf...nu ne mai place ce este autohton,imitam modele occidentale cand noi avem in opinia lui Sergiu Celibidache cel mai bogat folclor din lume!Unde ni sunt criticii de arta de altadata!Acum realizez cata nevoie este de ei,chiar daca in istorie au mai si gafat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Și mie îmi place mult, mult de tot Hrușcă! Ca o paranteză, o să râzi, cineva mi-a trimis , în urmă cu trei ani, de Crăciun, o casetă cu multe colinde din Maramureș. Atât de mult, că le ascultam și vara. Într-o zi a venit poștărița. Se uita la mine cam ciudat. După ce a plecat , mi-am dat seama că o „șocase„ faptul că eu ascultam colinde vara!

      Cred că piesa asta poate fi interpretată oricum, nu doar ca un cântec de dragoste a cuiva pentru altcineva. Mesajul poate fi și mai subtil. De asta sau și pentru asta l-am „situat„ în parabola cu drumul răbdării și cu poza, care astăzi, mi s-a arătat altfel decât am gândit-o când am făcut-o.

      Ștergere
    2. Pai unii spun ca este pacat sa asculti colinde in restul anului...

      Ștergere
    3. Serios? atunci mai adaug un păcat..

      Ștergere
    4. Stai linistita,asa se zice...daca asta ar fi un pacat ,ce sa mai zicem de altele?

      Ștergere
    5. Oricum, este un păcat Artistic!! hi! hi!

      Ștergere
    6. Stii bancul acela cu broscuta si barza?
      O broscuta cu gura mare vede o barza si o intreaba:
      -BAAAAAAARza,tu ce fAAAAAci?
      Barza o ignora vazandu-si de ale ei.Broscuta insistenta;
      _BAAAAAAAArza ,tu ce FAAAAAACI?
      Barza o ignora iarasi,broscuta iar insista cu gura mare.
      Barza enervata ii raspunde:
      -Ma pregatesc sa mananc broscute ca tine cu gura mare.
      Broscuta
      -Siiiiriiios?

      ps;e simpatic foc,nu?

      Ștergere
    7. E buna pentru copii la scoala!Stii tu,aceia cu gura mare la ore!Si despre vocale...si pentru cei de care numai gura este...!sa fie siiiiriiiosi!haha

      ps;Maxima lui Aurelius este fantastica!Cuprinde si imparte cum se cuvine...din plin!
      Asadar sa invatam,si sa rabdam!

      Ștergere
    8. Da!
      Câte lucruri diferite, în aceeași ramă. Ca în viață, toate se petrec succedându-se!

      Ștergere
  5. Buna seara, doamna Gina!
    Frumoase amintirile dumneavoastra, doamna Gina, din anii studentiei!
    Nu stiu povestea pe care ne-ati spus-o, insa in ceea ce priveste rabdarea, aici este o mare problema. Suntem intr-o continua alergatura. Ne dorim ca toate lucrurile sa le facem daca se poate, ieri. Insa, fara rabdare, ne pierdem pacea mintii si lasam emotiile negative sa ne macine si sa ne influenteze in actiunile noastre. Putem strica totul in jurul nostru, fie material, fie ca aducem suparare in sufletele celor din jurul nostru si implicit noua. Rabdarea este strans legata de stapanirea de sine si asteptarea implinirii unui eveniment. Daca nu astepti desfasurarea fireasca a lucrurilor si le grabesti, cu siguranta nu vei ajunge la implinirea planului propus. Cand esti stapan pe situatiile dificile, acest lucru arata, nobletea caracterului tau.
    Si am sa amintesc aici doua versete, sper sa nu va suparati:
    "Pe cand, daca nadajduim ce nu vedem, asteptam cu rabdare, rabdarea aduce biruinta in incercare, iar biruinta aceasta aduce nadejdea."Romani 8.25
    "Ci, in toate privintele, aratam ca suntem niste vrednici slujitori ai lui Dumnezeu, prin multa rabdare, in necazuri, in nevoi, in stramtorari…"2 Corinteni 6.4
    O noapte linistita va doresc, doamna Gina, cu mult drag! :)


    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ștef,
      Este atât de frumoasă viața , cu toate ale ei, doar oamenii o urâțesc, din cine știe ce motive.
      Cu ale mele colege de cameră din facultate nu m-am văzut niciodată. Doar pe Grațica( așa îi spuneam, adesea, în glumă) am întâlnit-o prin câteva comisii de examen. Doamne, cât aș vrea în clipa asta să am examene, grele, cu o bibliografie uriașă, cu spaime, dar să fim din nou, niște tineri fără probleme.
      Sau, dacă nu, să fie adevărat că, într-un fel sau altul, pe undeva, cândva, este posibilă vreo intersectare..
      Vorbe.
      Răbdare?
      Suntem atât de diferiți. Uite, eu am răbdare cu cineva. Maaare răbdare.
      Cu altcineva nu vreau, nu pot să am. Știi cum este? investești încredere, este frumos, și , brusc te dai cu capul de sus- se duce naibii totul. Cum să mai poți lipi niște cioburi?
      Ce să faci din ele? nimic.
      Ascultă muzica asta a lui Hrușcă! Zău că este colosală!

      Ștergere
    2. Ștef,
      Este atât de frumoasă viața , cu toate ale ei, doar oamenii o urâțesc, din cine știe ce motive.
      Cu ale mele colege de cameră din facultate nu m-am văzut niciodată. Doar pe Grațica( așa îi spuneam, adesea, în glumă) am întâlnit-o prin câteva comisii de examen. Doamne, cât aș vrea în clipa asta să am examene, grele, cu o bibliografie uriașă, cu spaime, dar să fim din nou, niște tineri fără probleme.
      Sau, dacă nu, să fie adevărat că, într-un fel sau altul, pe undeva, cândva, este posibilă vreo intersectare..
      Vorbe.
      Răbdare?
      Suntem atât de diferiți. Uite, eu am răbdare cu cineva. Maaare răbdare.
      Cu altcineva nu vreau, nu pot să am. Știi cum este? investești încredere, este frumos, și , brusc te dai cu capul de sus- se duce naibii totul. Cum să mai poți lipi niște cioburi?
      Ce să faci din ele? nimic.
      Ascultă muzica asta a lui Hrușcă! Zău că este colosală!

      Ștergere
    3. Va inteleg rabdarea diferentiata, doamna Gina, stiu cum e! Si eu sunt la fel! Pentru cineva am toata rabdarea din lume, pentru altcineva refuz s-o am, din anumite motive. Imi place foarte mult cum canta Hrusca.
      Eu ascult intotdeauna toate melodiile pe care le postati sa nu va indoiti niciodata de acest lucru si vizionez filmuletele in intregime si la dumneavoastra pe blog si pe oricare al blog merg eu. Imi fac timp. Asa imi place mie. Pentru ca nu intamplator sunt postate, ele transmit un mesaj. Ca se intampla, ca uneori sa nu-l inteleg sau il inteleg gresit, asta este.
      Va imbratisez cu mult drag, doamna Gina!

      Ștergere
    4. Da, Ștef! știu că tu privești toate lucrurile serios, chiar în amănunt.
      Ești o ființă specială, când spun „specială„, mă gândesc că foarte puțin tineri au o asemenea calitate.
      Cred că ai și o cultură religioasă solidă.
      Mă impresionezi!
      Tu iei lucrurile, cumva, pe îndelete, deși ești presată de timp.
      Să ai parte de BINE, pentru că tu ești o ființă tare bună!

      Ștergere
  6. Din poza inteleg ca exista viata si dincolo de garduri. Sau viata este ingradita?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Postarea mea s-a ivit din niște gânduri răzlețe. Ieri chiar am avut ceva foarte important de făcut. Am terminat, dar știți cum e- apare altceva.
      Apoi am citit povestioara, cu miez filozofic și religios. Recunosc, nu este capitolul unde să mă simt pregătită( nu știu eu prea multe nici în altele..)
      Am citit-o, am citit și morala, parcă n-a fost așa cum aș fi vrut să fie, apoi am găsit fotografia- este făcută la Corbeanca, lacul este o minunăție!!
      Da, ideea cam asta ar fi- te lovești de interdicții, privești ca printr-un gard de sârmă, încerci să sari, nu se poate, și ce faci?
      Privești cu ochii sufletului!
      Dincolo de gard este nemărginirea albastră!

      Ștergere