Trezită cu noaptea-n cap, dimineața își scoate, leneș, unul câte unul, degetele lungi de sub pătura de frunze. Cochetă, își clătește obrazul în stropi reci de brumă, adunați în căușul verde al palmei.
Trage cu ochiul în dreapta și în stânga.
Dincolo de cea mai înaltă fereastră, bradul privește semeț, printre țepii lui deși.Mesteacănul își freamătă bănuții. În mișcări ușor unduite.
La doi pași, un frasin se tânguie rușinat. O coțofană i-a agățat între ramuri un cuib, apoi a fugit, lăsându-l să-și trăiască solitar goliciunea.
Peste drum, în pâlcuri galben-arămii, se arată, cuminte, pădurea. În rotunzimi de bolți foșnitoare.
Câteva păsări- străjeri neobosiți- își caută rost.
Un vânt ușor , în ascuțiș de săbii nevăzute, trece peste creștetele bucălatelor crizanteme, smulgând hoțește fire lungi din fustițele lor colorate.
Un câine pribeag își face drum printre blocuri.
Sprijinită într-un cot, strălucitoare în răceala ei de regină, luna veghează deasupra tuturor, stăpână peste albastrul nemărginit.
p.s . Premiul este din partea doamnei Adele!
Premiu de la Adele!
Ai un premiu pe blogul meu. :)
RăspundețiȘtergere"La doi pași, un frasin se tânguie rușinat. O coțofană i-a agățat între ramuri un cuib, apoi a fugit, lăsându-l să-și trăiască solitar goliciunea.
RăspundețiȘtergerePeste drum, în pâlcuri galben-arămii, se arată, cuminte, pădurea. În rotunzimi de bolți foșnitoare."
Ce frumos...
Gânduri bune, Gina...
Adele, mulțumesc mult!
RăspundețiȘtergereTocmai am venit, musai trag o fugă!
Cris, mulțumesc!
RăspundețiȘtergereNu prea mi-a fost dat în ultima vreme să prind momentul când ziua se îngână cu noaptea..
L-am văzut în dimineața asta!Într-un spectacol de zile mari!!
de ce 7,17?
RăspundețiȘtergereManon,
RăspundețiȘtergereȘtiu eu de ce spun că nu-ți scapă nimic- tot așteptam să mă întrebe cineva ” de ce”?
Pentru că tot ce am scris s-a petrecut astăzi de dimineață la orele 7,17!!
Nu te așteptai, așa-i?
M-am trezit brusc! Era atâta lumină în cameră..instinctiv, m-am uitat pe fereastră.
Luna era mare cât roata carului.
Superbă!
Apoi, am văzut cum treptat, prindeau contur copacii, am uitat să-ți spun că m-am trezit pe la 6.
Mi-am făcut o cafea și m-am dus în balcon.Era ca-ntr-un basm!!
Manon, a fost o dimineață cum n-am mai văzut de nu știu câtă vreme.
Am scris ca să n-o uit!
O dimineata cu multa inspiratie.Luna chiar e o zana buna?
RăspundețiȘtergeresi mie imi place sa-ti citesc blogul,Gina.Ma linisteste,ma inspira.
ŞI-ACUM, SĂ COLINDĂM BLOGURI!
RăspundețiȘtergereIOANBISTRIŢEANUL ( De pe un piedestal suspendat în spaţiu) ;
CRISTIAN LISANDRU (LUP – Indiferenţă);
MARIA POSTU (Intalniri intamplatoare cu vechi cunostinte);
INCERTITUDINI (7,17);
Posted in Ottilia Ardeleanu, Poezie, Videoclipuri.
Angi,
RăspundețiȘtergereCe știu este că era lună plină.
Mă bucur că te inspir!
Gina, cu toată dragostea!
RăspundețiȘtergereEu mi-am dat seama că 7,17 reprezintă ora. ;) Şi chiar m-am gândit că sună bine. :)
Frumoase ganduri.
RăspundețiȘtergereO zi plina de bucurii si mult soare iti doresc.
Am fost incantata sa descopar acest blog, "fabricat" ca pe gustul meu.
RăspundețiȘtergereMelodia mi-a dat un tonus bun, acum inainte de a pleca spre serviciu.
Zi buna tuturor!
Adele,
RăspundețiȘtergereGând la gând cu bucurie!
Denisia,
RăspundețiȘtergereÎn zori porțile gândurilor sunt deschise!
O zi frumoasă și ție!
Gabriela,
RăspundețiȘtergereFii binevenită!
Dacă în oraș nu ne-am putut întâlni, uite că există și un alt mod de comunicare.
Te mai aștept, cu drag!
Foarte frumos descris :). Multumesc de raspuns... sufar sa înteleg lucrurile... dehhh
RăspundețiȘtergereManon,
RăspundețiȘtergereEști o simpatică!