într-o dimineață de iarnă.
Nu este o farsă.
Doamna cu cojoc și ghete grele și-a amintit de tinerețe. Și de bluza ei cu mărgele albăstrii. Râde în soarele dimineții, dezvelindu-și, cochetă , umerii.
Nu este o farsă.
Doamna cu cojoc și ghete grele și-a amintit de tinerețe. Și de bluza ei cu mărgele albăstrii. Râde în soarele dimineții, dezvelindu-și, cochetă , umerii.
Am ajuns , întâmplător, într-un loc extraordinar!La doi pași de oraș.
De la oarecare distanță, văzusem lacul . Și barajul.
Astăzi l-am văzut de aproape. Regret că n-am avut aparatul de fotografiat cu mine.
Telefonul n-a putut prinde mirajul vieții pe apă , decât parțial.( fotografiile se pot mări)
Telefonul n-a putut prinde mirajul vieții pe apă , decât parțial.( fotografiile se pot mări)
În mijlocul apei, departe de zgomotul orașului, sute de păsări viețuiesc laolaltă pe un petec de gheață..
Două colonii, față în față, împărțind frățește- ele știu cum reușesc- un colț din suprafața lacului.
Lebedele, una lângă alta, vizează căldura verii.
Zglobii, pescărușii își întind aripile la soare, vin la mal, iau provizii și se întorc în patul lor rece .
Un du-te vino, în zboruri albe!
Civilizație cu legi proprii, o lume de necuvântătoare, sieși stăpână!
Între gheață și cer!
Puncte rotitoare în alb și albastru!
Civilizație cu legi proprii, o lume de necuvântătoare, sieși stăpână!
Între gheață și cer!
Puncte rotitoare în alb și albastru!
După ce criterii se vor fi atașând păsările unele de altele?
Chiar vine primavara de acum?
RăspundețiȘtergereO astept cu nerabdare la fel ca pasarile de pe lacul de langa tine.
Buna dimineata Gina:
RăspundețiȘtergereAm marit imaginile si am vazut pasarile insirate pe mijlocul apei,ca margelele.
Imi imaginez 'du-te vino-ul de zboruri albe' - dar legile dupa care se asociaza pasarile imi scapa - poate e un fel de a-si mari sansele de supravietuire, impreuna.
Notez un proverb englez "birds of a feather flock together" care ar fi echivalentul a "cine se asemana se aduna". Varianta engleza aduce observatia 'of a feather' = ' cu aceleasi pene' ca motiv de asociatie.
Sa fie albul catifelat at penelor de lebada si pescarus liantul asociatiei de care scrii?
Penultima poză dă răspunsul la întrebarea dumneavoastră: păsările au preferat partea limpede din centrul lacului – pe acolo oamenii ajung mai rar; pe malul dinspre noi, chiar zăpada este neputincioasă !
RăspundețiȘtergereZburătoarele au un simţ păsăresc, sunt necuvântătoare …. dar comunică: prin sunet, prin felul cum ondulează gâtul, prin aripi, prin felul cum ridică piciorul, prin felul cum zburlesc fulgii capului şi , mai ales , prin ochi. Cine nu a văzut un bărbătuş – pasăre dansând în jurul unui „ peisaj“ de soi ! Se zice că atunci foşnesc trestiile : cârcotesc . Se mai zice că numai melcii pot egala asemenea spectacol !
Să fie numai bine !
"Reportajul" acesta mi-a amintit de felul in care mergeam cu bunicul meu la pescuit la copca.
RăspundețiȘtergereGabi,
RăspundețiȘtergereNu știu, să fie doar o poznă de-a iernii, plictisită de atâta alb??
Râmâne să ne convingem.
Irina,
RăspundețiȘtergereO să-mi fac timp într-una din zile să le revăd- cu aparatul de fotografiat, bineînțeles.
M-am tot gândit la ele- atât de mici, dar atât de sigure! Și libere! Tot cerul este al lor.Lacul- o bucățică sub picioare, nu le trebuie mai mult..
Da, alb și înalt! Asta le adună!!
O zi frumoasă îți doresc!
@GRIGORE ROTARU,
RăspundețiȘtergereMă uimiți în modul cel mai frumos, de fiecare dată! Spuneți lucruri minunate , atât de firesc!
Cred că trebuie să le stai necuvântătoarelor în preajmă, ca să le înțelegi rostul, micile „trucuri”, cochetăria , bucuriile!
Da, fug de om, malul este o capcană, către care vin doar când le forțează foamea..
Vă mulțumesc , cu mereu aceeași naturală sfială.
Kid,
RăspundețiȘtergereN-am fost niciodată la pescuit, încercasem în toamnă, într-un alt loc.
Cred că este ceva fascinant! Îmi dau seama de asta doar văzând lacul și frumusețea lui!
Cu singuranta raspunsul face parte din marele mistere ale lumii! Putem doar sa intuim ca poate acel croncanit melodios sau bataile aripilor intr-un ritm mai accelerat ori mai domol fac o legatura speciala intre pasari. Ma gandesc ca si pasarile au o caldura sufleteasca specifica...
RăspundețiȘtergereAm inceput sa simt si eu mireasma primaverii! Va doresc o zi minunata!!!
Absolut fantastice fotografii!
RăspundețiȘtergereCe frumos...si la noi se simte iz de primavara desi meteorologii ne spun sa nu ne grabim caci in nord vremea ei e prin aprilie...DAR cand auzi dimineata pasarele ciripind, cand zapada isi picura starea si cand soarele e caldutz si sta din ce in ce mai mult pe cer, te mai poti gandi la iarna? :)
RăspundețiȘtergereO duminica frumoasa Gina! Cu primavara in suflet.
Cristina,
RăspundețiȘtergereDa, câte miracole, câtă frumusețe!
Or fi având un limbaj al zborului, al fâlfâitului de aripi către înalt, o muzică tainică!
Sunt absolut extraordinare!
Și ne vestesc primăvara, în felul lor, fără cuvinte.
O zi bună și ție!!
Iulia,
RăspundețiȘtergereN-o să-ți vină să crezi, dar , te rog, fă-o.Mi-am amintit de clubul din care facem parte, nu greșesc, nu?-”Cu capul în nori”.
Salmi,
RăspundețiȘtergereMă gândesc câte păsări și ce minunății vezi tu pe întinderea albastră care te înconjoară..
Zile frumoase îți doresc!
Excelente fotografii, Gina!!! Le-am marit pe fiecare in parte si mi-am bucurat ochii cu minunatele nuante de albastru... Iti multumesc!
RăspundețiȘtergereCred ca spectacolul pasarilor a fost tare frumos! Si eu le admir aproape zilnic pe cele care s-au adunat laolalta pe canalul raului Nene, ce trece prin oras - rate si gaste salbatice, o pereche de lebede, lisite si pescarusi. Iar pe maluri, multi porumbei. Si eu m-am intrebat adesea ce le aduna si le tine impreuna, caci nu le-am vazut niciodata certandu-se, decat daca fac parte din aceeasi specie (gastele, in general). In plus, am observat ca au si-o ierarhie. Cand cineva le arunca paine, gastele si lebedele mananca primele, apoi si restul, daca mai ramane.
Iata, am avea si altele de invatat de la pasari, decat zborul... :-)
Toate cele bune!
Ruxi,
RăspundețiȘtergerePoate că pentru a răspunde acestei întrebări , ar trebui să recitim-”Învaţă de la toate”
" Învaţă de la ape să ai statornic drum,
Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum,
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi,
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învaţă de la soare cum trebuie s-apui,
Învaţă de la piatră cât trebuie să spui,
Învaţă de la vântul ce adie pe poteci
Cum trebuie prin lume, de liniştit să treci.
Învaţă de la toate, căci toate sunt surori,
Cum treci frumos prin viaţă, cum poţi frumos să mori
Învaţă de la vierme, că nimeni nu-i uitat�
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.
Învaţă de la vultur, când umerii ţi-s grei
Şi du-te la furnică să vezi povara ei
Învaţă de la greier, când singur esti să cânţi,
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi.
Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor,
Învaţă de la toate, că totu-i trecător,
Ia seamă, fiu al jertfei prin-lumea-n care treci,
Să înveţi din tot ce piere,tu să traieşti în veci! "
O zi frumoasă îți doresc!
E iarna la mal. Frigul ii musca buza inghetata. Intre albastri si alb, doar pamatuful stufului mangaie bland peisajul. Si cand te gandesti ca peste doua luni, totul va fi altfel colorat. Si mult mai cald.
RăspundețiȘtergereCa de fiecare dată, Gina, apreciez aceste fotomontaje ale tale, însoţite de comentarii. Am multă viaţă în ele... O duminică plăcută să ai?
RăspundețiȘtergerePs - cum se ataşază păsările unele de altele? Greu de spus, dar cred că instinctiv. Uneori, nu sunt foarte siguri nici de criteriile umane.
Încă o dată, gânduri bune!
Foarte frumoase imaginile, bine sustinute de vorbe.
RăspundețiȘtergereAm vazut postarea aseara tarziu... mi-am hranit ochii cu albastrul din poze si cateva cuvinte "razlete", sunt sigura ca ati mai adaugat [cate ceva].
RăspundețiȘtergereAti surprins momente minunate in poze(care stau sub semnul intrebarii), imi place in special a III-a, cat as vrea sa stiu ce ganduri duce-n zborul ei. Cred ca e placut acolo, mai ales "departe de zgomotul orașului" o diferenta fata de postarea" 7 grade cu minus" ...fiecare cu lumea lui. Dupa inima! Ea e- "una si singura"
Va trimit o poezie(ca sa nu mai scriu aici). Pana atunci, seara cu zbor catre adancul linistit, frumos!
Gabriela,
RăspundețiȘtergereDa, asta se întâmplă, este, cumva, legea firii.
A devenit obișnuință, deși, în ele intuim misterul, care ne propulsează înainte1
E minunat că vine primăvara!
Cris,
RăspundețiȘtergereMulțumesc!
Intuiție zici? S-ar putea..și noi acționăm , de multe ori, intuitiv, poate că simțământul acesta este în toate ființele..
O seară frumoasă !
IB,
RăspundețiȘtergereCe surpriză plăcută!
Nu te-am mai văzut de multă vreme..
Mulțumesc!
Ești un bun observator, Lav!
RăspundețiȘtergereDa, am adăugat niște gânduri.Am revăzut, așa, cu ochii minții clipele și le-am simțit mai profund.
Este foarte frumos acolo, o frumusețe aparte, lipsește lumea de oameni, este o lume albă, egală ea cu ea.
Și locurile au ceva special- în zare se văd munții, sus albastru, păsări, zbor, cum să nu=ți placă?
p.s. n-am primit poezia.
Nu a plecat încă. Am auzit că va mai reveni săptămâna viitoare.
RăspundețiȘtergereCostea,
RăspundețiȘtergereNu eram convinsă că a fugit..jocuri de culori..
O seară bună!
Ce frumos se vede lacul inghetat, trebuie sa te duci neaparat si cu aparatul foto pentru ca merita, dupa sa le urci si aici te rog.
RăspundețiȘtergereMihaela,
RăspundețiȘtergereBine ai venit!
Sigur voi merge pe malul lacului, cu aparatul de fotografiat!
Te anunț !!