Se afișează postările cu eticheta chimie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta chimie. Afișați toate postările

marți, 24 decembrie 2019

Moș Crăciun și electronii ( de valență, cumva)

· Mie mi-a plăcut fizica. Partea aceea care se întâlnea cu chimia .( lui Babacu)
http://incertitudini2008.blogspot.com/2009/06/babacu.html

Se întâmpla, însă, ca după nota 9 , să iau și câte un 4.
Ce vreau să spun este că nu am avut notorietate în anii de liceu, în privința celor două obiecte, deși la bacaureat am obținut notă mai mare la chimie decât la matematică.
Îl iubesc pe Moș Crăciun, de când „l-am descoperit”.
Se întâmpla când aveam vreo 5/ 6 ani. Mama a primit de la o doamnă, tanti Persida, o ramură din bradul falnic, care creștea în curte.
A împodobit-o cu mere.
Știu și locul unde a fixat-o: pe dulapul roșu de lemn, în care păstra vasele. Aveam, pe atunci, o singură cameră, din casa mare a bunicilor paterni.
Tata a primit de la serviciu, pentru mine - fratele meu nu se născuse- ( tata lucra la CFR și avea buletin de București) o bucată de marchizet roz, din care, la comanda măicuței, bunica mea, tanti Niculina lui Iedu a scos cea mai frumoasă rochiță cu platcă.
Au trecut anii, Moș Crăciun a devenit Moș Gerilă, o vreme nu am mai gătit brad de Crăciun.... în sinea mea, mă gândeam la creanga de brad și la rochița de marchizet.
Astăzi, când am citit povestea asta minunată, m-am simțit copilul de odinioară!❤️
Ce bine că există fizicieni atât de simpatici!☺️


https://www.youtube.com/watch?v=Q2H-s-6zypo&fbclid=IwAR322LhZ3IzSZuFdk7GKkP35Z4SwkiWu8HPdEcxSyVqzZp-Th-unQv221xc

duminică, 9 decembrie 2018

Am un fel de a mă bucura cu tot sufletul!

Clipocit  de clipe!
 Ascuns în reflexe  de lumină copilărească , trecutul se lasă  atins  cu  blândețe,toate  stau undeva, gata  să fie redescoperite. Amintiri simpatice , întâmplări  de toate felurile, el era „șeful clasei”, se adunau destule admiratoare în juru-i.
Despre  câte am mai vorbit...  
  Timpul  fuge, așa era și  mai ieri, atunci  când îl mai muștruluiam  că prea erau compunerile  telegrafice, era primul la matematică, din clasa  cu predare intensivă, de limba engleză , mai  sărea peste  câte o temă, o necăjea pe  doamna  de chimie  sau, la ultima oră, dacă profesorul de sport  încurca orarul,  după  ce  unul, mai îndrăzneț  întrerupea lumina, se  băteau  cu  bucăți de cretă...se încingea  o aprigă bătălie, că doar   apariția mea ,pe nepusă  masă, potolea nemotivatele  ostilități.
Copii!  cu  multe și originale moduri de a-și risipi energia.
Altfel, o clasă  foarte  frumoasă!
Ultima mea  promoție!
Tot unul și unul!
8D.
Astăzi, tineri foarte  serioși!
Unii  dintre ei chiar s-au căsătorit.
S-au împrăștiat care încotro, nu prea mai rămâne vreme   pentru  rețelele  de socializare.
 Nu au timp să se vadă, poate, cine știe, în vară, dacă  se ocupă careva  să-i trâmbițeze.
 Astăzi,  domnul proaspăt  avocat  bucureștean  mi-a adus un superb  buchet în alb și roșu!
Și o părticică  din  anii aceia  când, de multe ori, ca și acum, uitam câte minute numără ora...

miercuri, 19 iulie 2017

ceva ce poate nu l-ar întrista

Veniserăm   de prin toate satele  dâmbovițene, cei mai mulți dintre noi eram  fii de țărani  deposedați  brutal, în acei ani, de pământurile  moștenite  de la  străbuni. Nu le era  deloc ușor  părinților să adune  ban pe  ban, pentru costul lunar al vieții noastre  de  elevi-interniști.
În diminețile  de luni, când  zorii trâmbițau în piepturi de  cocoși, doar atunci  când  primeam „învoire„,ne regăseam în autobuzul pufăind  din greu, plecat  cu  noaptea în cap, din  Vânătorii  lui  Nelu  Voicu.
  Patru ani, colegi  de  clasă,  noi  realiștii!
Aripile  ne creșteau  din  suflete! 
Cutezători, îndrăzneți, însetați  de  învățătură. Cu  toate  neajunsurile acelor vremuri.

Ne-am zburătăcit  care încotro, viața  croiește  poteci, luminișuri și  căi pentru fiecare. 
    Olimpic național, la  fel  de tare ca  Mituș de la  B, cu care  împărțea  gloria acelor ani, și-a  făcut  meserie  din chimie, mental și sufletește, inginerul s-a topit  cu  ea  la  cea mai înaltă  temperatură  în Combinatul  de la Călan,  dăruindu-se, poate, mai mult chiar decât familiei.

Într-o zi, după  aproape  jumătate  de secol, ne-am auzit   vocile la telefon. 
Câte povești, câte  năstrușnicii am ascultat  în simpaticele  noastre dialoguri: în copilărie, Vania  era  câinele lui preferat,  parcă  o  „văd„ pe dresoarea  de lei, o  frumusețe sălbatică,după care i se aprinseseră  călcâiele prin anul III  de facultate.
Iubitor  de șah.
Fumător  din pasiune.
Devorator  de  cărți! 
 Cât de  mândru  era  de  copiii și de nepoții lui, pentru care  am regizat  împreună  un  spectacol  cu  daruri  de  Paști. 
Spre  neuitare.

- Ginuca, eu  m-am împăcat  cu mine.
Ultima  oară, am vorbit  joi.

Cât de fragilă  este  granița  care  separă  viața  de  neființă....
 Electron pribeag,  sufletul lui colindă  acum printre aștri.
Fie-i drumul   luminat!

cântecul lui preferat!

vineri, 25 noiembrie 2016

chimia, ah, chimia!

”Un  bun chimist este de douăzeci de ori mai folositor decât cel mai bun poet”- spune asta  un rus, Turgheniev, deși , pe la noi se zice  că dacă ar trebui să includem în  tabelul  lui Mendeleev plumbul  folosit  de Bacovia, acesta ar fi trebuit să aibă valența aurului.

păreri și păreri!

Altceva  vreau eu să-ți spun: nu se poate  să-l fi uitat, în ce mă privește, multe nopți  mi-a înjumătățit în primul an de liceu.
La „babacu „ nostru nu prea aveai cum să promovezi dacă încurcai„perioadele„.Și , mai ales,dacă  nu știai  pe de rost numele tuturor elementelor chimice,  însoțite de
 năbădăioasele lor valențe.
Despre Mendeleev vorbesc.
Și despre  tabelul lui.
 Te-ai întrebat vreodată cam cum o fi arătat domnul care ne dădea atâta  bătaie de cap?
L-am descoperit astăzi,  din întâmplare, într-un album virtual, primit  în dar de la un prieten,. Albumul  este  creația altui mare  nume  rus, pictorul realist, Ilia Repin
Iată-l!  

Noi am depășit  cum a dat Dumnezeu  anii aceia cu ore grele de chimie, între timp, aflu că  savanții au mai  descoperit alte patru  elemente, astfel că rândul șapte al tabelului va fi complet.
Sărmanii  elevi!grea  viață!

Dacă, amintindu-ți de  Mendeleev, brusc, ți s-a făcut  dor de chimie, uite, poți să  vezi ce mai scrie  și pe aici, că oricum, note nu mai primești.