joi, 2 mai 2013

rânduieli

motto:un popor fără tradiții este un popor fără viitor 
 Alberto Lleras Camargo,1906/1990, om politic columbian


  Tradiţii şi obiceiuri de Paşti
PDF Imprimare Email

Maria Diana Popescu   
Sâmbătă, 27 Aprilie 2013 21:28
Obiceiuri de Paşti
Culese din diferite zone ale Ţării

Perioada de dinaintea Sfîntului Paşti, numită şi Săptămîna Patimilor, săptămâna sfânta şi binecuvantată, când credincioşii se pregătesc să primească lumina Învierii, este presărată cu frumoase rânduieli şi obiceiuri străvechi, care trebuie ţinute din Duminica Floriilor - momentul intrării lui Iisus în Ierusalim - şi pînă la răstignirea Sa, în Vinerea Mare. În Lunea Mare, în Marţea Mare şi în Miercurea Mare, trebuie să se cureţe casa, curtea, grădina, livada, să se aerisească, să se termine lucrul la cîmp, să se spele geamurile ca să intre lumina. Se spune că dacă în aceste zile, bărbaţii le sunt de ajutor casei şi nevestelor, tot restul anului le va merge din plin.

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morţii. Femeile trebuie să meargă la biserica să împartă colaci din aluat de post, fructe, miere şi vin, iar bărbaţii să aprindă focuri rituale în curţi, în grădini, pe dealuri, pentru sufletele morţilor care se spune că se reîntorc la casele lor. Tot în această zi, trebuie să se vopsească ouăle, să se coacă pasca şi cozonacii. Tradiţia spune că este bine să păstrezi un ou roşu pînă la Paştele viitor, şi nu este bine să dormi în această zi. Se crede că cine doarme în Joia Mare va lenevi tot anul. În Joia Mare, cînd au avut loc cele mai importante ritualuri: spălarea picioarelor ucenicilor de către Iisus, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea lui Iisus de către Iuda, are loc Denia celor 12 Evanghelii. E bine să se aprindă lumânări la ferestre, căci potrivit credinţei populare, în această seară lumea celor vii se întrepătrunde cu lumea morţilor. Tradiţia spune că fetele trebuie să-şi pună 12 dorinţe pe aţă, făcînd cîte un nod după fiecare evanghelie, dezlegate după Înviere, ca să se împlinească. Aţa se pune sub pernă, ca să-şi viseze ursitul. Mai mult, în credinţa populara, cei care ţin post din Joia Mare şi pînă în Paşti. vor fi înştiinţaţi de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltă.

În Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă, e bine să se ţină post negru, să nu se facă treabă în gospodărie, să nu se pregătească mîncăruri şi să ducem flori la biserică. Se spune din bătrîni că, aceia care vor ţine postul negru vor fi feriţi de boli tot anul şi vor avea belşug şi spor în toate. Cine poate şi are curaj, e bine să se scalde în rîuri pentru a fi sănătos tot timpul anului, iar seara să se meargă la biserică pentru trecerea pe sub Sfîntul Aer, procesiune simbolizând suferinţa prin care a trecut Îisus pe drumul Crucii. Tot în Vinerea Mare, nu se consumă  oţet şi urzici. Pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oţet.

În Sîmbăta Mare, conform tradiţiei străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină şi se roagă la icoane, apoi pot termina toate treburile casei. Vasele în cuptor, trebuie puse doar cu mîna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează. Tot în această zi e bine să se pregătească mielul sacrificat, să se facă ultimele pregătiri pentru masă şi să se pregătească hainele noi pentru Înviere şi un coş cu oua roşii, pască, cozonac, sare, usturoi, friptură de miel. E bine să mergem la Deniile din fiecare zi ale Săptămînii Mari, unde pe lîngă suljbele speciale, se ţin predici pentru sufletele noastre şi pentru iertare de păcate. Săptămîna Patimilor se încheie cu noaptea Învierii, cînd lumea merge la biserică pentru a lua lumină sfîntă de la preot. Altă tradiţie spune în Săptămâna Mare e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu cei cu care au fost în duşmănie.
- La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă , la fel ca şi apa , are un rol purificator.
- În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mînca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de cîte ori vei vrea să lucrezi cîmpul.
- Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.
- În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului. - Un alt obicei spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.
- În ziua de Paşti nu se mănîncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.
- Pasca, crucea de pe ea sau anafura sînt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.
- Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cînta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.
- La masa de Paşti e bine să mănînci mai întîi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.
- Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întîlni în lumea cealaltă.
- Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.
- De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag , că o protecţie pentru casă.
- Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.
- De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţînd sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudee dragi.
- Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sînt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungînd direct în rai.
- Copiii născuţi de Paşti sînt binecuvântaţi, avînd o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.//


Multe dintre rânduielile de mai sus îmi sunt cunoscute, fie din viața satului în care m-am născut și am crescut, fie de la   cursurile de folclor ale  neuitatului meu profesor Gheorghe Vrabie.
Ca o completare- în satul meu, imediat după Înviere, bărbații  taie din  livadă o brazdă  înverzită- ea se pune în pragul casei, pentru ca   familia să aibă un an bogat, plin de sănătate!
 Am niște reprezentări  nu prea clare despre Joimăriță..în dimineața zilei de astăzi, bunica( măicuța) se trezea devreme,  făcea un foc mare în   curte, îl ocolea  stropind cu apă proaspătă din belșug.
 Eram  mult prea mică, să  fi avut patru/cinci ani..  îmi da un colac, ce gust avea colacul  copt în cuptorul mare de lut!
Cred că focul  alunga răul.. văd, ca prin vis, flăcările, mă văd pe mine înfofolită în fața  focului, și pe  măicuța   aducând apă.
 Doamne, ce  dulci amintiri !
Nimic nu le poate înlocui! //
Ai amintiri din Săptămâna Mare
 

14 comentarii:

  1. Sincer nu prea imi plac sarbatorile(in general).Ma intristez si mai mult.


    RăspundețiȘtergere
  2. Încearcă să „iei ” partea plină a paharului.
    Nici eu nu am ceea ce a trebui să fie stare de fericire. Am învățat că sărbătorile înseamnă reunirea familiei. În copilăria mea așa era! Toate rudele veneau la noi, mergeam și noi la ele- curțile erau pline- trei zile!
    Copiii mei au crescut, rareori mi s-a întâmplat , de când au plecat la facultate, să ne reunim. Asta mă întristează, dar mă gândesc că dacă le este bine, ar trebui să-mi fie și mie bine.

    Aștept ziua de mâine cu mare emoție, totdeauna mi se întâmplă, de fapt,pentru mine este punctul culminant al acestei săptămâni!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu e vb de partea plina a paharului.Oamenii nu stiu sa se bucure de o floare,sa contemple un minut un copac,dar pretind capacitate de transfigurare spirituala,
      Suntem prea laici,prea materialisti,prea stresati,prea nu stiu cum pentru a mai accede catre mesaje subtile,comuniune,lumina ,Inviere...murim zi de zi dar vrem brusc ceva maret...nu stiu cum sa spun dar rasuna a ipocrizie,si asta nu-mi place defel.

      ps;Un elev care nu se pregateste pentru examen dar viseaza sa-l treaca...cu copiute.
      Imi aduc aminte in facultate atatea cazuri."am luat 10 !"exclama plina de entuziasm o colega.Ma intrebam cum poate fi fericita cand a copiat la greu si nu s-a istovit o clipa sa invete.Meritam noi Sarbatoare?

      Ștergere
  3. Poate că tocmai de asta merităm sărbătorile- să învățăm să conștientizăm că așa cum ni se dă, trebuie să dăruim.
    Cum ar fi lumea și fără aceste sărbători?

    Eu încerc să pătrund dincolo de ceea ce se vede cu ochiul liber.
    Nu are fiecare om și partea lui bună? chiar colega aceea a ta, nu știu ce să zic, am fost totdeauna împotriva copiatului, dar atât o ducea pe ea mintea..aici aș avea multe de povestit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Crezi ca se constientizeaza ceva?...poate bogatia de bucate si bauturi.















      Ștergere
  4. Nu este toată lumea la fel, ÎNCĂ există oameni buni, cu frica lui Dumnezeu.
    Auzeam ieri o știre despre un sat ( cred că din Ardeal) unde nu există crâșmă. Acolo, nimeni n-a văzut niciodată un om beat.

    RăspundețiȘtergere
  5. Azi am mai terecut pe aici si am citit cu sufletul la gura toate aceste randuieli.Unele le avem si noi pe aici,in vestul tarii,altele sunt altfel,dar au acelasi scop.
    Azi,pe dealul cel mai mare din sat,Hancul,baietii au pregatit Focul din Joia Mare.Se aduna mic cu mare si privesc lumina,povestesc,cei mici se harjonesc precum catelesii,cei tineri intretin focul,iar maine vor avea ce povesti.Cum Teddy a plecat deja la mami,doar Mark a mers la foc.Eu o sa merg dupa el,ca doar e deja fecioras.:)
    Seara frumoasa iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
  6. Dragă Angi,
    Tocmai m-am întors de la biserică. Sunt câțiva ani de când n-am mai mers la slujba de Joia Mare. Mă simt minunat!
    Preotul a insistat ca mâine nicio gospodină să nu robotească, așa că voi amâna restul treburilor pentru sâmbătă.
    Mâine îmi revăd satul- pentru mine este ziua cea mai emoționantă din an.

    Să-ți trăiască feciorii, să fie sănătoși și mereu iubitori!

    RăspundețiȘtergere
  7. Frumos articol! Câte datini şi obiceiuri au mai avut românii în istoria lor. Şi ce păcat că s-au uitat atât de multe...

    Vă urez ca aceste zile sfinte să vă aducă numai bucurie şi lumină în suflet, doamna Gina! :-)

    RăspundețiȘtergere
  8. Sărbători fericite și ție, Alex!

    RăspundețiȘtergere
  9. Buna seara, doamna Gina!

    Multe din aceste obiceiuri prezentate de dumneavoastra, avem si noi si astazi, doamna Gina.
    Mi-au placut mult de tot amintirile dumneavoastra de cand erati micuta, imi si imaginam scena, parca va si vedeam. Oh si mie mi-e dor de pupii calzi din dimineata de sambata cu lapte de bivolita sau de capra ( pupii, un fel de japoneze facute din aluat de paine coapte pe frunza de varza) , un deliciu. La ora sase dimineata scotea mamica painea din cuptorul mare din curte. Toata ulita mirosea numai a paine, cozonaci si drob de miel, pentru ca toate gospodinele faceau asta... Mi-e dor de vremurile din copilarie, aveau alt farmec.
    In ziua de Paste, fiecare sta la casa lui, doar in a doua zi de Paste, vin udatorii, numai baietii si barbatii, dimineata baietei cu cosutele pentru ouale inrosite, pentru ca asta primeau, iar dupa-masa barbatii si uda femeile cu parfum....
    O seara minunata va doresc, doamna Gina, cu mult drag! :)

    RăspundețiȘtergere
  10. Dragă Ștef,

    Am avut o zi plină- dimineață am fost în satul meu, la mormintele părinților, parcă am găsit o altă așezare, tot curată, dar obosită, lipsește ceva din ce știam eu că înseamnă Vinerea Patimilor.
    La cimitir , am găsit ceva care nu doar m-a întristat, ceva care m-a trimis , brusc, într-o mare durere- am descoperit mormântul unui fost coleg de liceu, bun, foarte prieten, vorbisem cu el la telefon prin octombrie..

    Acum am venit de la biserică- pentru prima oară, am cântat prohodul într-o altă biserică, decât cea în care mergeam de obicei.
    Mă simt mai liniștită, lumea toată părea liniștită.

    p.s. grozavi trebuie să fie pupii!

    Îți doresc, din suflet, să ai parte de liniște, iubire și înțelegere!

    RăspundețiȘtergere