Înţeles-aţi, vă rog, oameni buni, pentru ce v-am chemat? Şi dacă aveţi ceva de zis, nu vă sfiiţi; spuneţi verde, moldoveneşte, ca la nişte fraţi ce vă suntem; că de-aceea ne-am adunat aici, ca să ne luminăm unii pe alţii şi Dumnezeu să ne lumineze pe toţi cum a şti el mai bine!
— Înţelegem, cucoane, aşa a fi, răspunseră câţiva ţărani mai ruşinoşi; că, dă, nu-ţi şti dumnevoastră ce-i pe lume, noi, ţărănimea de la coarnele plugului, avem să ştim ce-i bine şi ce-i rău?...
— Ba eu, drept să vă spun, cucoane, n-am înţeles! cică zise cu îndrăzneală unul dintre ţărani, anume Ion Roată. Ş-apoi, chiar dacă ne-am pricepe şi noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră? Vorba ceea, cucoane: "Ţăranul, când merge, tropăieşte, şi când vorbeşte, hodorogeşte", să ierte cinstită faţă dumnevoastră. Eu socot că treaba asta se putea face şi fără de noi; că, dă, noi ştim a învârti sapa, coasa şi secera, dar dumnevoastră învârtiţi condeiul şi, când vreţi, ştiţi a face din alb negru şi din negru alb... Dumnezeu v-a dăruit cu minte ca să ne povăţuiţi şi pe noi, prostimea...
Ion Creangă.
O dată la douăzeci de ani, străinii își amintesc de exploziva mămăligă românească.
Cândva, învățam la școală că în România țărănimea este a doua clasă socială. Nu doar ca număr.
Astăzi istoria împarte lumea după alte criterii- bogați și ceilalți.
A fost odată un Moș Ion..roata istoriei i-a strivit voința.
Și glasul.
Cine să-i mai vadă crăpăturile din palme, de pe frunte și din suflet?
Și glasul.
Cine să-i mai vadă crăpăturile din palme, de pe frunte și din suflet?
Nimeni nu-și mai amintește de înțelepciunea lui.
El nu protestează.
Strânge din dinți și așteaptă primăvara.
Este doar subiect de literatură.//
Bade Ioane, de Tudor Arghezi
Bade Ioane m-aş gîndi să-ţi fac
Un cîntec nou de ţi-ar mai fi pe plac
Dă-ţi de la gură buciumul de-o parte
Că-ţi sună, prea departe
Cum ţi-ar plăcea ca ghiersul să mai fie
De bărbăţie şi de vitejie
Bărbat ai fost, o spune..
Pămîntul tău muncit şi-n rugăciune
Că ţi-ai purtat prin veacuri greu povara
Mărturiesc ogoarele şi ţara
Clădit în suferinţă şi răbdare
I-ai dat şi sînge şi sudoare
Cînd ceasul deşteptării ţi-a sunat
Şi sînge şi sudori le-ai înviat
Ţi-ai deşteptat şi morţii şi cu toţii
V-aţi dovedit măreţi şi strănepoţii
Bade Ioane m-aş gîndi să-ţi fac
Un cîntec nou dacă ţi-ar fi pe plac
Să-ţi fac un cîntec , vorbele-mi sunt goale
Şi nu au frumuseţea din... cîntecele tale
Bade Ioane m-aş gîndi să-ţi fac
Un cîntec nou de ţi-ar mai fi pe plac ...//
Este doar subiect de literatură.//
Bade Ioane, de Tudor Arghezi
Bade Ioane m-aş gîndi să-ţi fac
Un cîntec nou de ţi-ar mai fi pe plac
Dă-ţi de la gură buciumul de-o parte
Că-ţi sună, prea departe
Cum ţi-ar plăcea ca ghiersul să mai fie
De bărbăţie şi de vitejie
Bărbat ai fost, o spune..
Pămîntul tău muncit şi-n rugăciune
Că ţi-ai purtat prin veacuri greu povara
Mărturiesc ogoarele şi ţara
Clădit în suferinţă şi răbdare
I-ai dat şi sînge şi sudoare
Cînd ceasul deşteptării ţi-a sunat
Şi sînge şi sudori le-ai înviat
Ţi-ai deşteptat şi morţii şi cu toţii
V-aţi dovedit măreţi şi strănepoţii
Bade Ioane m-aş gîndi să-ţi fac
Un cîntec nou dacă ţi-ar fi pe plac
Să-ţi fac un cîntec , vorbele-mi sunt goale
Şi nu au frumuseţea din... cîntecele tale
Bade Ioane m-aş gîndi să-ţi fac
Un cîntec nou de ţi-ar mai fi pe plac ...//
Ce trist! uneori te intrebi daca mai exista tarani adevarati! I-am travestit in ceva in care nici ei nu se mai recunosc!
RăspundețiȘtergereO zi buna.
“Poporul meu a fost ca oile cele pierdute; păstorii lor le-au abătut din cale şi le-au împrăştiat prin munţi; rătăcit-au ele din deal în munte şi şi-au uitat staulul lor.” (Ieremia 50, 6)
ȘtergereFrumoasă relatarea şi foarte frumoase versurile. Le-am cântat acum şi le-am cântat când eram adolescentă, pe scena Căminului cultural din localitatea în care m-am născut.
RăspundețiȘtergereM-am delectat, Gina, îţi mulţumesc.
O zi încântătoare!
Ottilia
Ottilia,
ȘtergereCitindu-te, m-am gândit la Vasile Alecsandri și la „Românii și poezia lor„.
„Mie mi-e drag românul și știu a prețui bunătățile cu care l-a dăruit natura. Mi-e drag să-l privesc și să-l ascult.„
Mulțumesc!
bade Ioane... imi scot palaria in fata dumitale... pentru ca... ascunsa printre crapaturile palmei muncite... este intelepciunea primordiala... venita de la dumnezeu... cu care dumneata ramai prieten si la bine si la greu... pe cand noi... astilalati... de multe ori ne incredem in propria intelepciune...
RăspundețiȘtergeresa ne traiesti bade Ioane... sa fii sanatos... si sa ai rabdare cu noi....
oovi,
RăspundețiȘtergereGestul tău este emoționant! o legătură sfântă cu țăranul român , pe care nu l-ai uitat.
Către el ar trebui să ne întoarcem toți inimile și crezul, asemenea bardului de la Mircești!
„Eu îl iubesc și am multă sperare într-acest popor plin de simțire, care respectă bătrânețile, care-și iubește pământul și care, fiind mândru de numele său de român , îl dă ca un semn de cea mai mare laudă oricărui om vrednic, oricărui viteaz..„
Mulțumesc pentru modul tău sincer de a simți românește!
După cum văd, totuși moș Ion nu a fost uitat chiar de toată lumea...
RăspundețiȘtergereZina,
ȘtergereCa subiect literar , mulți își amintesc, la realitatea țărănească puțini se gândesc.
Servus, Gina!
RăspundețiȘtergereŞi eu m-am gîndit la periodicitatea asta de 20 de ani: 1907, 1928, 1958, 1968, 1989, cei 20 de ani prezişi de Brucan care tocmai s-au cam încheiat... E ceva complet întîmplător pe lume?
Tibi,
ȘtergereÎncerc să -mi amintesc cât mai mult din poemul 1907,care deschide volumul„Versuri lungi„, De Tudor Arghezi-
In anii nouă sute şapte,
Ca din senin, în marte, într-o noapte,
S-a ridicat spre cer, din Hodivoaia.
Şi din Flămânzi, și Stănilești, văpaia.
Şi s-au aprins, de-a latul țării, mii
De luminări şi de făclii,
Ca la un Paşte şi o înviere,
Facle, şi vipii, şi-opaite stinghere.
Cum e-n biserică, la noi,
Un mugure de foc, ca un altoi,
Pe vîrful unui fir de luminare,
In sfeşnic la icoane şi-n altare,
Aşa, din sat în sat, se-ntinse
Văpaia grânelor aprinse,
Că flacăra-ncepea să joace
De-a rândul pe pătule şi conace.
......................//
Sincer? Mos Ion nu a comentat nici macar pe blogul meu. Probabil ca s-a rugat la Domnul, si-a facut o cruce mare si si-a vazut mai departe de treaba.
RăspundețiȘtergere@Mihai,
ȘtergereMoș Ion învârtea doar sapa, coasa și secera, venea prima oară la Iași, de București abia dacă auzise, probabil.
Bine zis! O seara buna!
RăspundețiȘtergereVirus,
ȘtergereExistă o vorbă- mai bine un țăran viu, decât un împărat mort. Ce zici?
Din păcate, vom ajunge să vorbim despre ţăranul român numai la istorie şi literatură... În satele de azi sunt tot mai puţini ţărani autentici...
RăspundețiȘtergereAţi adus un adevărat omagiu adevăratului şăran român. Mi-a plăcut mult.
Vă doresc numai bine!
Alex,
ȘtergereToate se schimbă.. citeam undeva.chiar nu mai știu unde că țăranul,asemenea cititorului de romane, renunță la propria-i personalitate, pentru că trăiește din instinct.
Mă tot întreb..
Mulțumesc pentru gândul frumos!
Ma mira faptul! Auzisem ca lui Mos Ion i se invarteau bine rotitele.
RăspundețiȘtergereRotițele -da, soarta tot ca sania..
ȘtergereChiar daca viata la tara a evoluat foarte putin in Romania, Badea Ion exista si astazi dand dovada de multa intelepciune! Eu l-am vazut!
RăspundețiȘtergereCe frumos o spui, Marycix!
ȘtergereSă ai o zi bună!
N-o sa vedem niciun taran iesind sa protesteze.Oricat de greu i-ar fi,ar munci pe branci,ca doar asa isi poate pune ceva pe masa.
RăspundețiȘtergereStau la tara de cand m-am nascut.Nu sunt taran,dar imi place sa vad cum rodeste pamantul,imi place sa adun oua adevarate din cuibar,sa afum clisa si carnatul,apui sa le pun pe masa,sa torn in cani laptele cu arome imbietoare.Ei,nu le am eu pe toate in batatura,dar in sat mai gasesc oameni care chiar au timp de toate.Eu mai trebuie sa stau si printre carti:).
Angi,
ȘtergereCred că ai scris cele mai frumoase rânduri despre țăranul adevărat!
Așa l-am cunoscut , așa îl am în minte și în suflet-muncind pe brânci, iubindu-și cu amar pământul, vitele și curtea! Mândrindu-se toamna că are hambarul plin și primăvara că i-a înflorit grădina!
p.s. ce este clisa?
:)Nu vorbim aceeasi limba:)...Pe la noi clisa=slanina.
RăspundețiȘtergerePupici!
Angi,
ȘtergerePricepeam eu că se mănâncă, dar am vrut să fiu sigură!!
Și mai mulți pupici!!