sâmbătă, 7 ianuarie 2012

există oameni

pe care este suficient să-i cunoști spre a-i iubi, respecta, onora și admira, precum și alții de care fugim  și-i disprețuim  de îndată  ce-i cunoaștem.
Samuel Smiles- scriitor, jurnalist, om politic irlandez.//

Politica nu este deloc printre temele  mele  preferate.
Totuși, sunt întâmplări  care nu doar șochează.
  Rănesc, pentru  că trec cu tăvălugul peste Demnitate..
  După ce am citit  știrea  pe un blog,  
nu mi-a venit să cred că poate fi adevărat.
 Când am găsit  articolul 

http://www.academiacatavencu.info/opinii/domnul-djuvara-%E2%80%A8a-facut-pe-el.html
am simțit ceva imposibil  de prins în cuvinte.//
M-am dus cu gândul la o însemnare veche. 
luni, 3 mai 2010 
mândria  celor tineri este legată de putere și frumusețe,  mândria celor bătrâni este  legată de discreție..
Priviri luminoase, figuri blânde, mîini obosite, odihnind pe creștetul câte unui nepoțel. 
La ora când mă întorceam de la școală, pentru că învățam  după- amiază, terminaseră treburile prin gospodărie. Se odihneau pe băncuța de lângă portiță..În grupuri de câte doi-trei. Sau cu  baba alături , mereu îmbujorată. 
Pe lângă răspunsul la salutul meu, adăugau o vorba bună. De laudă. Sau de încurajare.
Nu mai sunt.
Pe la porți, câte un câine plictisit. Nu se obosește nici să latre. Dormitează.//
La oraș, bătrânețea vine din vreme.//
Nu putea să treacă neobservat..
Înalt, îmbrăcat în costum impecabil, totdeauna potrivit cu anotimpul- pantaloni călcați la dungă , cravată, batista în buzunarul de sus, asortată în  nuanțele cravatei, domnu’ Rotaru era întâiul proprietar de pe scară.
Revizor contabil.
Purta un baston cu striații fine.
Într-o zi, un copil a făcut o glumă . Ceilalți au râs.

S-a oprit, i-a privit și, răspicat, fără vreo urmă de supărare, li s-a adresat- Ce sunteți voi astăzi am fost demult. Vă doresc să ajungeți să puteți spune la fel.  
Din ziua aceea , când vecinul nostru se întorcea din oraș, copiii se ridicau , din orice colț s-ar fi aflat, și salutau respectuos.//

Au crescut copiii.
Sunt părinți.
În unele apartamente  sunt trei generații. 
Pe bunici îi vezi , fie la coadă la farmacie să prindă medicamente compensate, fie ducând bidoanele cu apă de izvor..Chipuri brăzdate, degete mișcându-se neascultătoare, scăpând , adesea , cheia de la interfon.
Sau plasa .
Pentru ei, primăvara nu înseamnă mare lucru.
Doar că pot merge fără teama că ar aluneca pe gheață..//
 Încotro ne îndreptăm?

16 comentarii:

  1. Mie de data aceasta Turcescu mi-a amărât sufletul.

    RăspundețiȘtergere
  2. "Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere "
    Dacă ar fi să definesc bătrâneţea, aş defini-o ca acea periaodă în care dăruim necondioţionat iubire şi înţelepciune celor care ne urmează, dar.. se pare că tinerii de azi nu mai au nevoie de înţelepciune: o doză de extasy pentru ei este mult mai de preţ decât sfatul unui bătrân trecut prin vâltoarea vieţii. Povestirile celui care a trăit istoria pe care tânătrul o află din cărţi şi cunoştinţele celui care zeci de ani a trecut prin filiera minţii biblioteci întregi , nu pot fi acceptate de tânărul vanitos care crede ca acesând un site pe internet va afla totul într-o secundă şi va fi egalul celui care a acumulat într-o viaţă.
    Cât de frumoase sunt mlădiţele tinere ale acopacilor în primavară ! Dar mă întreb ce s-ar face aceste mlădiţe radiind de vigoare şi prospeţime dacă nu ar fi bătrinele şi urâtele rădăcini ascunse în pământ să le susţină şi hrănească? Oare acei ce dispreţuiesc bătrâneţea, nu pot face o similitudine?
    Incotro ne îndreptăm? Spre o lume care tot mai mult este dominată de cei fără pic de respect pentru valorile umane şi culturale, spre o lume dominată de puterea banului, o lume în care tot mai mulţi ridică grotescul la rang de artă.

    RăspundețiȘtergere
  3. Revin pentru că între timp am citit articolul care constituie baza de plecare a acestei postări.
    - Am urmărit de multe ori cu interes emisiunile domnului Turcescu şi aproape nu mi-a venit să cred că a poate avea asemenea atitudine. Consider impardonabilă luarea în derâdere a unor stări patologice şi deficienţe specifice vârstei a treia, culminând cu jignirea domnului Neagu Djuvara unul dintre cei mai mari istorici români ai secolului XX, diplomat, filozof, jurnalist și romancier , om cu o cultură impresionantă, trecut prin universităţi de prestigiu, cu o viaţă şi activitate ştiinţifică şi politică de excepţie!
    Este revoltător !
    Un Om îşi susţine opiniile prin argumente nu împroşcând cu noroi şi jignind , domnule Turcescu!

    RăspundețiȘtergere
  4. Lipsa de educație, de cultură, aceasta este explicația atitudinii actuale față de bătrâni. Dar scrie într-o Carte, pe care mulți o citează fără a o fi citit vreodată, că aceea ce faci, ți se va face...

    * Gina, ai un ping la Lecturi.

    RăspundețiȘtergere
  5. Lucia,
    Există o vorbă-Quod tibi fieri non, alteri non feceris!
    Varianta noastră-„Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face” spune multe, pentru cine vrea să asculte..
    Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  6. Aurora,
    Ți-am citit ambele comentarii. Cu atenție.
    Nu mă încumet să intru pe încurcatele cărări ale politicii, nici ale divergențelor de opinii- câte ființe, atâtea părei!
    Ceva m-a șocat, nu o anume asprime a observației, ci o ridiculizare a unei personalități, până la macularea demnității vârstei ,a culturii, a eleganței acesteia.
    În colorata noastră lume ne putem lăuda cu prea puțini „cavaleri „...
    Citeam undeva că, în ebraică, ”bătrânețea „ și „fericirea ” se exprimă prin același cuvânt, tocmai pentru că bătrânețea este vârsta frumuseții limpezi , fără prea mari pretenții.
    Domnul T. are vârsta apropiată de a fiului meu celui mare, l-am urmărit în multe emisiuni, chiar cu un anume interes.
    Am văzut o și parte din interviul, în urma căruia a scris ce a scris, ai fi zis că totul este ok, pare-mi- se și-a exprimat optimismul în vederea unei emisiuni viitoare cu Domnul academician Neagu Djuvara, pentru ca apoi să caricaturizeze rezistența fizică și morală a omului de cultură într-un portret scandalos.
    Să ceri scuze cuiva , pentru că nu ai suficiente probe într-o demonstrație, mi se pare un gest de noblețe, nicidecum de slăbiciune, dar, mă rog, diferențele de cultură, instruire, educație, atitudine pot constitui totdeauna repere diferite în abordarea unor teme esențiale.
    În fond, Quot homines, tot sententiae.

    Când mă aflu în impas, mă întorc la o carte - veche- zică ce vor vrea să zică autorii tineri-, mă întorc, așadar, la„ Eseurile„ lui Fr. Bacon.
    Vorbind despre tinerețe și bătrânețe, la pagina 138, autorul zice-„Tinerii sunt mai capabili să inventeze, decât să judece; mai potriviți pentru execuție decât pentru sfaturi, și mai buni pentru noi proiecte decât pentru treburi statornicite, tinerii agită mai multe lucruri decât pot să potolească, zboară spre țintă, fără să ia în seamă mijloacele și treptele. Bătrânii obiectivează prea mult, stau la chibzuială, se căiesc prea curând și , rareori duc treburile până la capăt...
    Este recomandat să se îmbine folosirea celor tineri cu a celor bătrâni, căci acest lucru este bun pentru prezent, deoarece astfel calitățile fiecărei vârste corectează defectele celeilalte.
    Este un lucru bun pentru viitor- tinerii învață în timp, iar oamenii în vârstă acționează, bătrânii se bucură de autoritate, iar tinerii de trecere și popularitate.
    Cam așa, cred și eu!
    Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  7. Zina,
    Ai dreptate,multe cărți sunt citate , fără a fi citite..
    Se zice că a ”dansa cântând„ este un lucru josnic și vulgar, iar vocile care cântă în dialoguri trebuie să fie puternice și bărbătești...

    Vin !!

    RăspundețiȘtergere
  8. Vera,
    da, pentru că funcția îl arată pe om.
    Urcușul spre demnități este în spirală..când ajungi sus , ar trebui să fii neutru.
    Câți se pot lăuda cu asta?

    RăspundețiȘtergere
  9. Gina
    Am văzut acest articol, chiar ieri.
    Dar am fost atît de indignat încît decît să trîntesc cine ştie ce vorbe "alese" am preferat să mă abţin.
    Am văzut ultima emisiune a lui turcescu (care domn?)cu Domnul Djuvara şi am rămas încîntat.
    Am citit această mizerie de articol din Academia Cacaţeilor şi m-am lehămetit.
    Dacă atîta înţelege acest individ din gestul seniorului Djuvara, atunci acest individ trebuie pus la colţ fără ezitare.
    Ruşine, turcescule.

    RăspundețiȘtergere
  10. Cand eram mic ma uitam la poze , apoi am invatat , am fost invatat, sa citesc. Asa am ajuns la reviste comuniste pentru copii comunisti , in care erau prezentate realizari ale oamenilor mari . Exemplele nu le dau fiindca se cunosc. Ce vreau sa spun este ca pentru mine ei, oamenii mari erau in varsta, nu ? Aveau 30 la 50 de ani . Erau puternici si au facut ceva in viata. Ceva ce astazi vizitam noi sau altii si ne minunam. Asa am invatat sa/i respect. Nu neg ca aveam uneori tendinta , de/a lungul vietii , sa nu/i iau in calcul sau sa ma simt ofensat de observatiile lor. Dar bunul simt si decenta m/au oprit de la a/i jigni sau desconsidera.
    Avem o generatie pierduta deja, chiar daca ei nu o recunosc. Trebuie ca sus , la putere sa vina cineva decent care sa reconsidere educatia, cultura, cercetarea, istoria.
    In ceea ce ai scris mi/a atras atentia paragraful cu ,,Pe bunici îi vezi , fie la coadă la farmacie să prindă medicamente compensate, fie ducând bidoanele cu apă de izvor..,,.
    Acum cateva zile am vazut un film ,, Batalia pentru Leningrad ,,. La fel se cara apa si se statea la coada. Era razboi.
    ,, Daca cei tineri ar sti, daca cei batrâni ar putea! ,, spunea Lev Tolstoi.

    RăspundețiȘtergere
  11. Tibi,
    Ca și tine, am aceeași stare de revoltă, creată de modul în care jurnalistul a înțeles să trateze o problemă,în legătură cu care, în emisiune, a avut o cu totul altă atitudine.
    Pentru mine este nu doar o mare dezamăgire, este o mare rușine, el fiind piteștean..
    Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  12. Gina, sunt atât de revoltată de atitudinea ireverenţioasă a lui Robert Torcescu faţă de un gigant al istoriei şi culturii ce depăşeşete graniţele ţării, încât gândul îmi revine cu ostentaţie la acel articol în care dominanta este lipsa respectului în esenţa sa şi în acest context mi-am amintit de bunicul meu, trecut la cele vesnice la o virsta foarte inaintata in urma cu citiva ani, fost combatant in al 2-lea razboi mondial, care, auzind la televizor (nu-mi mai amintesc contextul) cântându-se „Trăiască regele” , cu multă greutate s-a ridicat în picioare, şi-a descoperit capul înclinat în semn de profund respect şi a rămas aşa, nemişcat, până când s-au auzit ultimele acorduri. Era singur în cameră, eu l-am urmărit prin uşa întredeschisă.
    Nu comentez, dar sugerez celor ce au uitat să fie OAMENI să mediteze asupra noţiunilor: respect , demnitate şi onoare. Încă mai au ce învăţa de la bunii şi străbunii nostri.
    Î

    RăspundețiȘtergere
  13. Micuțul,
    Totdeauna au fost și, probabil, mereu vor fi divergențe între generații. Mi se pare firesc- alte vremuri, alte experiențe.
    Totuși, prezentul își are rădăcinile în trecut. Asta nu se poate nega. Dincolo de diferența opiniilor există acel bun-simț despre care vorbești, acea decență pe care trebuie să o ai , când vine vorba despre cel vârstnic.
    Și apoi Domnul Neagu Djuvara este un NUME !! O CELEBRITATE!!!
    Zici că te-a impresionat finalul gândului meu. La fel m-a impresionat ceea ce spui- era război..
    La noi este război declarat bătrânilor..fără alte comentarii.

    RăspundețiȘtergere
  14. Auroara,

    Facem parte din aceeași generație- și bunicii mei au luptat pe front, chiar și tatăl meu !
    În casa bunicilor paterni , peretele dinspre răsărit al camerei lor era acoperit cu icoane și cu decorațiile lui talițu-așa îl alintam noi, nepoții, primite după luptele de la Mărășești.
    Alături era brevetul lui, cu semnătura și sigiliul Regelui.
    Eram de-o șchioapă..
    Îmi amintesc doar acele extraordinare rotunzimi din semnătură..
    Decorațiile- una era sigur- Sfântul Gheorghe, în total erau trei- s-au pierdut.
    Nu știam pe atunci cât valorează pentru familia noastră, ce ar putea însemna ele pentru copiii și nepoții mei.

    Da, o dată mai mult, autorului articolului ar trebui să-i plesnească obrazul de rușine.

    RăspundețiȘtergere
  15. Little Thoughts,
    Mulțumesc pentru gestul vostru!

    RăspundețiȘtergere