vineri, 4 martie 2011

pe dos

Cu vreo două săptămâni  în urmă , a fost primăvară-   la fereastră, cor pe câteva voci, guguștiuci strănutând în batistuțe  transparente, vrăbiuțe  agitate, sărind  strofe întregi din partitură,  pardesie – pastel, tocuri cui, vânzătorul de brebenei, fericit că poate să-și clătească ochiul- fetili cu fustă verde /nime-n codru nu le vede,  băltoace, lacrimi lungi de streșini seduse și abandonate,  pâlcuri  răzlețe de iarbă  printre frunze jilave,   florăreasa  negricioasă din colț- uite, dragă, la câtă propagandă dă strigări fac, nimeni nu ia o floare, vine , să uită și pleacă, e criză dă bani..  câțiva pensionari în fața tablelor  de șah pe măsuța de lângă fântână, doamna cu bentiță mov, însoțită de alaiul  pisicilor  dornice de zbenguială..

 Ce mai! Veselie în toată regula!
 Și când  toată lumea  se pregătea să înșire mărțișoare ,  ca din senin,  baba iarna, că altfel nu-i poți spune, oricât de mult ai vrea să păstrezi politețea,  și-a amintit că are de plătit niște polițe.
A învățat și ea  din  știrile orei 5   cum stă treaba, așa că și-a întors cojocul pe dos, și-a pus ochelari fumurii, cagula peste față și călare pe mătura din dotare a pornit-o la întâmplare.

Plâng norii,  mângâindu-și bărbile stufoase, din care se scutură  vălătuci de fulgi lungi.
Mesteacănul din fața ferestrei mele strănută des, frângându-și mănușile elegante.
Un cățel, ud leoarcă, a rătăcit drumul, oricum  , stăpân  nu are, poate se găsește vreun suflet milostiv și pentru el.
Afurisi tă babă..bine că  n-am ales-o tocmai pe ea..
p.s. tocmai mi-a venit în minte vorba domnului  numit Murpfy- zâmbește, mâine va  fi mai rău..
Îl crezi?

http://incertitudini2008.blogspot.com/2011/03/parfum-efemer.html

16 comentarii:

  1. Cred ca uneori asa suntem si noi... pe dos... de ce sa ne suparam pe vreme? face si ea... ce poate sau ce stie mai bine.

    RăspundețiȘtergere
  2. Pe la noi,a fost doar gri,asa ca baba mea este cam monotona,in schimb eu n-am avut clipe de relexare.Acum ma pregatesc pentru urmatoarele trei activitati importante:)...repetitii,deci muzica si joc!

    RăspundețiȘtergere
  3. @ Gina,
    Să ne ferească DUMNEZEU de zicala : „ esti schimbător ca vremea ” !
    Lăsând zicala la o parte, mai bine că vremea acum e asa cum este căci de continua incălzirea de acum vreo două săptâmâni caisul meu din spatele blocului INFLOREA iar acum Baba Dochia ii spulbera gingasele si frumoasele lui flori .Si-apoi, nu stii că la noi,totu-i pe DOS ?
    Iti mai aduci aminte de 4 MARTIE 1977 ? Ce făceai in acea nefastă seară la ora 21.22 ? De vrei să afli ce făceam eu atunci, intră pe http://aliosapopovici.wordpress.com/2011/02/27/OPORTUNISTUL , omentariul de la postarea nr.13 ,
    REMEMBER 04 MARTIE 1977 !
    O zi frumoasă iti doresc !
    Alioșa.

    RăspundețiȘtergere
  4. Denise,
    Noi avem motive serioase când ne schimbăm- nu ne-a trimis mărțișor cineva de la care așteptam , măcar o veste, nu ne convine să ne trezim cu noaptea în cap, dacă am adormit prea târziu, ne minte un prieten și câte și mai c=te..
    Dar ea- vremea- se schimbă după cum îi vine..de asta sunt eu necăjită..totuși, acum a ieșit soarele, nu știu cât va dura, dar e bine.
    Vezi ce toane are?

    RăspundețiȘtergere
  5. Angi,

    Fi atentă- aici a ieșit soarele, da soare, nu glumă!
    Trimite-ți baba aici!!
    Succes la spectacol!!!

    RăspundețiȘtergere
  6. @Alioșa,
    Am înțeles că ai un cais frumos! Ocrotește-l , altă șansă nu poți avea cu vremea asta..
    Despre ziua de atunci..am scris de dimineață la ”pap”- îmi amintesc perfect- este o amintire sumbră- eram foarte tânără mămică, în vizită la niște rude.
    Aveau casă și o curte mare..
    La televizor rula un film bulgăresc - Dulce și amar.
    Întâi s-a legănat lustra, apoi, televizorul s-a aplecat, au început să se zgâlțâie ferestrele.
    În cameră eram trei femei și trei bărbați. Ei au fugit.
    Gazda ținea de televizor, persoana cealaltă nu știu ce a făcut.
    Eu mi-am acoperit copilul în cojocul Alain Delon și a am fugit în curte.
    Era vacarm- lumea țipa, pământul scotea zgomote puternice și sălta, în sus și în jos.
    A fost groaznic.
    Ce știu este că-mi apăram copilul, asta era problema mea.
    Am rămas de atunci cu o convingere, pe care nu cred că mi-o va schimba cineva vreodată- bărbații se panichează mai repede decât femeile.
    Și încă o chestiune- mai dură- suntem singuri în fața dezastrelor..

    RăspundețiȘtergere
  7. Ei, babele nu sunt peste tot, la fel. :)
    Astăzi în Bucureşti, a fost o vrreme destul de frumoasă.

    Dar, ştie Murphy ce ştie...

    RăspundețiȘtergere
  8. numai babele nu sunt în criză! :)

    o seară frumoasă, Gina!

    RăspundețiȘtergere
  9. Tibi,
    Și baba noastră s-a îmbunat după prânz. A fost chiar ștrengăriță. Spre seară și-a scos gheruțele.
    Asta este situația - babele sunt mofturoase!

    RăspundețiȘtergere
  10. Ottilia,
    Ele au credit deschis pentru eternitate!!
    O seară frumoasă îți doresc!

    RăspundețiȘtergere
  11. Draga Gina:

    Vine ea si primavara, cu adevarat - cu ghiocei, toporasi si muguri de lumina.

    Trebuie sa mai avem putintica rabdare...eu o astept cu multa ne-rabdare.

    RăspundețiȘtergere
  12. Sunt momente în care îl cred pe Murphy şi momente în care doar zâmbesc condescendent. Viaţa demonstrează că o stare deplorabilă poate fi transformată aproape instantaneu într-una de extremă fericire, aşa că totul este să tragem aer în piept - atunci când suntem în dificultate - şi să mergem mai departe...

    Un final de săptămână cât mai bun, Gina!

    RăspundețiȘtergere
  13. Irina,
    Sau poate că primăvara are multe fețe.
    Aștept să-și arate chipul zâmbitor!
    Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  14. Asta simt și eu, Cris- o graniță atât de fragilă între rău și bine, între fericire și dezamăgire.
    Toate sunt omenești..
    Zile frumoase vă doresc!

    RăspundețiȘtergere
  15. Maine va fi alta zi...
    sau
    "... căci ziua de mâine se va îngriji de ea însăşi. Ajunge zilei răutatea ei. ..."

    Daurel

    RăspundețiȘtergere
  16. @Daurel,
    Am citit materialul, am luat și aminte-

    ”În final, de ce mă interesează toate aceste lucruri? De ce să investeşti timp şi efort pentru ceva ce nu îţi aduce nici un fel de remuneraţie materială? Răspunsul pe care pot să îl dau decurge din faptul că am înţeles valoarea fundamentală a următoarelor valori ce merită să fie promovate într-o lume care încă îşi mai caută reperele:

    - în primul rând, bucuria de a trăi şi de a învinge dificultăţile, de a nu abandona niciodată lupta vieţii;

    - mai departe, libertatea de a exprima ceea ce gândeşti sau simţi în adâncul fiinţei tale, fără să îţi fie teamă de eventualele consecinţe acţionând în deplin acord cu propria ta conştiinţă;

    - şi nu în ultimul rând, acceptarea şi promovarea diversităţii de viziune asupra existenţei, vieţii şi rostului pentru care suntem pe acest pământ”.

    RăspundețiȘtergere