luni, 13 mai 2013

asemuind-o-n mintea mea

duminicii preasfinte..

La optsprezece/nouăsprezece visezi  să ai o nuntă ca în povești. 
Învețí  din mers lecția cuplului. 
Să  fii cea mai  formidabilă mamă devine teza ta cu exerciții dificile, clipă de clipă, cu lucrări  neanunțate, cu teze fără  semestre.

  Unele femei  reușesc, nu înseamnă că toate  se străduiesc,  să fie  nurori atrăgătoare. 
 Brusc, fără să fi avut timp să înțelegi  cum  și pe unde au fugit anii,  te trezești bunică.Bunica, de asta se numește ea buni, trebuie să fie  bună, caldă,  să aibă mereu un dar în poșetă..
Mama mare  sună prea bătrânește..este prea demodată, nu-i așa?



 Bunica! 
Doar Șt. O Iosif o simțea  în toată splendoarea duioșiei  sale! 
 Doamne, ce frumusețe ! 
Căta la noi așa de  blând, senină și tăcută..
   Ai avut vreme să te pregătești cum scrie la carte? 
Care să  fie secretul  bunicii contemporane?  Tot blândă și înțélegătoare? 
Poate-mi dai un sfat-
cum să le împaci pe toate, dacă    meseria ta   are mare legătură cu primul examen  adevărat al  celui mai mare dintre nepoți?

16 comentarii:

  1. Sfatul este sa fii tu, blanda, intelegatoare, calma, cu pasi de puf prin viata lor, cu daruri in suflet si in poseta. Am o prietena, o doamna de 66 de ani. Mereu, din pensia ei modesta, le da celor 4 nepoti, doi din partea fiicei, doi din partea fiului, o mare parte din pensia ei. "Sa va amititi cu drag de mine, cand nu voi mai fi". Eu, imi aduc aminte de bunica mea, o femeie calma, zambind si mereu minunandu-se de nazbatiile pe care le faceam eu si sora mea. Toate bunicile si strabunicile mele au avut rabdare si intelegere extrema cu noi. So te asigur ca am facut multa traznai. Dar le-am iubit pe toate si nu le pot uita nici acum, cand au trecut mai bine de 25 de ani de cand ele au trecut in lumea linistii, de unde imi mai zambesc inca. Am si acum vie imaginea lor in minte.

    RăspundețiȘtergere
  2. Gabi,
    Este limpede că nu există rețete- mamă( cea mai) bună/bunică( cea mai cea)..chestiunea este că „pe vremea bunicii”, altele erau relațiile între generații, sigur, respectul este esențial în orice timp,indiferent de mersul lumii.

    Uite, fiindcă tot veni vorba despre bunica blândă și iubitoare- mi-a scris o fostă elevă, olimpică, acum termină facultatea- ea mă întreabă ce părere am despre felul în care jurnalistul CTP face un portret al unui participant de-al nostru la Eurovision. Încercând să-i spun părerea mea, i-am recomandat http://incertitudini2008.blogspot.ro/2011/11/fac-trei-pasi.html?m=1

    Aici, printre altele,el, omul,vorbește despre bunica lui.
    Vezi tu- relația poate fi blândă, cuminte, caldă, atunci când bunica se „ocupă doar de sufletul nepotului„..
    Eu sunt undeva, într-o ipostază mai vulnerabilă-suntem sau vrem să fim prieteni, dar avem o problemă- Limba română.
    Ce zici?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca vei sti sa il faci sa te iubeasca pentru problema aceasta. Pe pofesoara mea de Limba Romana din generala am iubit-o din suflet, ca si pe toate celelalte care au urmat. Incearca sa faci poblema aceasta sa devna o bucurie. Tu il cunosti foarte bine, stii ce face, ce il preoupa, si leaga-l de asta. Copiii invata foarte usor din joaca. Reinvata sa te joci. Nu fi profesoara lui de Limba Romana, fii bunica, "si de la ea a vorbi romaneste am invatat." Copiilor le place ceva. Si mie mi-a placut in copilarie. Sa isi faca bunicii sa se simta mandri de ei. Mai mult decat sa ii faca pe parinti. Bunica este gata mereu sa il ia in serios pe nepot, cu orice propunere.

      Ștergere
    2. Eu nu vreau „să-l fac să mă iubească”. Iubirea există sau nu,se ivește,crește, doar dacă sufletele au disponibilitate.
      Copiii învață ușor din joacă, frumos spus, asta se întâmplă pe la trei /patru anișori.
      Treptat, lucrurile se complică.,Pe la treisprezece/paisprezece anișori ai niște responsabilități, viața nu este mereu o joacă.
      Este frumoasă, dar trebuie să știi, să vrei să înveți s-o faci frumoasă.

      Da, bunica ia în serios orice propunere!

      Ștergere
  3. Bună seara, doamna Gina.
    Dacă aţi fi bunica mea, aş vrea să fiţi aşa cum sunteţi acum, aşa cum vă ştiu eu de când v-am cunoscut, nimic n-aş vrea să schimbaţi, pentru că, aveţi un suflet bun şi cald, sunteţi grijulie, dreaptă în sfaturi, atentă, corectă, un bun sfătuitor,... sunteţi exact aşa cum are nevoie un nepoţel. Sunteţi bunica model, si-o spun cu toată sinceritatea.
    Mie chiar nu mi-ar plăcea ca bunica mea să fie o mică şantajistă emoţional, lăudându-mă întruna, doar pentru a-mi câştiga dragostea, iar acest lucru să fie distructiv pentru mine. Mie mi-ar plăcea să fie directă, însă să folosească un ton cald!
    Minunate pozele, imi plac mult de tot... mi-e aşa drag să vă admir în poze.
    Vă îmbrăţişez cu mult drag. O seară minunată vă doresc, doamna Gina, cu mult drag! :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Drag[ Ștef,
    M-ai emoționat de tot!
    Asta încerc să fac- să fiu iubitoare, fără să exagerez, de ce să șantajez simpatia nepotului, ascunzând adevărul?
    Felul meu direct nu-mi este totdeauna favorabil, dar nu mă pot schimba- rămân „buni„ pe care o știi tu!
    Îmbrățișări!

    RăspundețiȘtergere
  5. Bunica si oricine ar fi sa aseze pe Dumnezeu in fata si apoi nepoti,copii,etc.Asta este sfatul meu.Acea relatie speciala dintre eu si egoul tau universal care se releva prin cautarea staruind catre Creatorul suprem.Fa-ti timp pentru tine doar,fii uneori nitel"egoista".
    Nu simti ca trebuie sa restitui ceva anume Cuiva?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. DA!! Frumos, convingător și atât de bine!”Dumnezeu înainte de toate!„
      Sfatul tău merge direct la suflet!
      Ba da, chiar asta tot încerc să fac- să restitui Cuiva ceea ce mi-a dăruit. O fac în felul meu, poate că n-am aflat calea cea mai bună..

      Ștergere
    2. Si eu sunt de acord cu sfatul lui Modart! Eu nu mai am bunici, dar de bunica din partea tatalui mi-e dor si acum si ii multumesc, mereu, in gand, pentru tot ce m-a invatat. Mai ales pentru ca, inainte de toate, il punea pe Dumnezeu. Inca mi-aduc aminte cum isi incepea si sfarsea zilele rugandu-se...

      Vine o vreme cand iti dai seama ce ai cules si de la cine si altfel apreciezi lucrurile si oamenii. Eu zic doar sa fiti bunica, pur si simplu, asa cum va spune sufletul! :)

      Ștergere

    3. Sigur că înaintea tuturor gândurilor, trebuie să așezăm CREDINȚA, dragă Crenguța!să o și transmitem.

      Pare simplu de tot să fii „o buni„pur și simplu. Am reținut, mulțumesc frumos!

      Ștergere
  6. Bunica mea ne amagea ca din prima ei pensie o sa ne cumpere tot ce ne dorim.Am astepat rabdatori pensia,care nu avea de unde sa apara,deoarece bunica ,la 12 ani era deja servitoare.
    Desi n-am primit niciodata bani de la ea,cred ca n-am sa-i pot uita vorba inteleapta,incurajarile,sfaturile povestile,micuta-i faptura,ochii-i de viorea,mana tremuranda...
    O bunica nu poate sa fie decat buna,chiar daca nepotii mai incearca marea cu degetul.:)
    Acum mami se confrunta cu problemele nepotilor.Nu este sfarsit de saptamana sau vacanta in care nepotii sa nu-i "invadeze" casa.O iubesc asa cum este ea:directa,calma,muncitoare,buna,rabdatoare(parca mai rabdatoare decat a fost cu noi)...
    Cred ca si bunicile se modeleaza in functie de nepotii pe care ii primeste in dar.:))
    Tu ai nepoti frumosi.Esti o buni buna pentru ei!

    Bafta lui Horica!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Parcă o văd pe bunica ta, dragă Angi! fizic, nu seamănă cu niciuna dintre bunicile mele, dar ele- toate aceste femei simple, nobile sufletește- ne-au picurat ceva special în suflete, o poveste nesfârșită a mâinilor robotitoare, a inimilor generoase,a iubirii necondiționate, iubire construită pe respect duios.
      Mami a ta îmi este aproape, cred că avem cam aceleași probleme, doar că ea își rostuiește vrerea acasă.. da,trebuie să învăț din răbdarea ei.
      Mulțumesc frumos pentru sinceritatea confesiunii!

      Ștergere
  7. Esti cea mai buna bunica pentru nepotul tau, o spun multele postari in care am citit si printre randuri!... Plina de atentie si de duiosie, intotdeauna ii esti alaturi atunci cand el are nevoie de tine!... E un copil norocos!
    Mai aveti putin si vine si examenul... Va tin pumnii stransi, stiu ca va fi bine, nu ma indoiesc ca il vei incuraja si ca se va descurca la superlativ!
    O zi plina de frumos pentru voi!

    RăspundețiȘtergere
  8. Draga mea acuarelă, eu dăruiesc din tot sufletul! O fac, pentru că asta simt și asta vreau să fac..poate că nu totdeauna intențiile noastre se materializează așa cum au pornit- sunt atâția factori, este atâta drum între proiect și țintă.

    Mulțumesc pentru armonia pe care o dăruiești!

    RăspundețiȘtergere
  9. Si eu sunt de acord cu acuarele. Daca nu ti-ai iubi nepotul si nu ai darui atata timp din timpul tau, daca nu ai fi aproape de el, as zice ca trebuie sa iti pui probleme.

    RăspundețiȘtergere
  10. Gabriela,
    Eu nu-mi fac probleme, am prezentat un punct de vedere despre o relație între generații!

    RăspundețiȘtergere