marți, 30 iulie 2013

cu sacoșa


Cu niște ani în urmă- copiii erau mici pe atunci- într-o vacanță la Mamaia, am cunoscut o familie. 
Ne-am împrietenit, ei nu aveau copii, doamna era arhitect, domnul  medic, a demonstrat că este și scafandru, ajutând, fără succes, din nefericire, un alt cuplu să caute o verighetă, înghițită de valuri.
Veneau  de undeva, de prin Ardeal.
La plecare, ne-au mărturisit  cum îi recunoșteau ei pe cei veniți din sud, mai precis din Pitești.
 Ei bine, semnele  de recunoaștere erau sacoșele.
 Se făceau în acea vreme, la Combinatul Petrochimic-  clădirile există, se văd de pe autostradă, nu știu cât și ce se mai produce,  se făceau , așadar, printre altele, niște sacoșe  durabile, rezistente, colorate frumos. Verzi,galbene, roz, roșii, albastre. Cu  linii sau cu  diverse  desene discrete.
Atunci, parcă m-am sfiit, aveam și noi o asemenea sacoșă..
Am rămas cu un fel de gust amar.
 Mă uitam adesea , pe stradă, da, aproape fiecare trecător avea o sacoșă colorată. 

Dublă.
 Să reziste la încărcătura  pe care omul o îndesa , când îi venea rândul  la rație..cine nu știe ce înseamnă rație este bine să nu afle  niciodată..
Au trecut anii.
 Tot  călătorind cu trenul către capitală, am văzut, prin gări, urcând, înaintea călătorului,sacoșa.
Mare, pestriță. 

De rafie.
Cei mai mulți dintre posesori sunt părinți iubitori, care duc pachete copiilor lor, studenți, în capitală.Nu sunt chiar sigură că tinerii  sunt mândri de ambalaj, dar , vezi, scopul scuză mijloacele, vorba cuiva.
Aceste sacoșe nu sunt  total inestetice, dar nu-mi plac-  aduc cu ele amintirea unor vremuri, când înghesuiala și pumnii  în coaste făceau parte din  firescul zilei.
 Astăzi am citit că  staruri de la Hollywood  cumpără  umflatele sacoșe de rafie cu bani grei..
 Ce lume!




 

29 de comentarii:

  1. In micul orasel irlandez in care locuiesc, daca vezi pe cineva mergand pe strada si carand o sacosa de la LIDL, stii sigur ca e polonez. N-as putea spune de ce, dar unei astfel de sacose ii este atasat, obligatoriu, un polonez!
    Acum, mai nou, voi spune ca, unei sacose de rafie ii va fi atasata, obligatoriu, o vedeta! Ce vremuri traim... :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Dragă Gabriela, nu știu cum era în orașul tău ”pe vremuri„.. mi-ai amintit de poloneze:pe la noi, veneau multe,aduceau- săpunuri, deodorante, dresuri, bluze mulate, costume de baie.
    Da,în sacoșe, dar ceva mai moderne! cumpărătorii insistau să primească, așa, câte una, ca bonus!

    RăspundețiȘtergere
  3. In imagine sa fie Julia Roberts?...
    Gina sunt fericit ,ma duc si cumpar sacose de acestea la talcioc,si le pun pe ebay la vanzare,,,ma voi imbogati si drept recompensa iti iau bilet pentru o croaziera pe Sena,si un CD cu Adamo sa-l ascluti la greu ca stiu ca-ti place mult(bineinteles ca sa nu uiti cumva vreodata cine ti-a facut darul iti iau si o plasa de aceea de rafie ca in imagine plina cu cd-uri cu...MM!!!!!!!!!!!!!!!...haha

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. DA! Chiar ea! doar că poza nu eu am făcut-o..

      O croazieră pe Sena și un Adamo la pachet?
      Atunci mă voi ruga pentru succesul tău!

      p.s.văd eu că „parte-și face cine împarte!„

      Ștergere
  4. Daca o sa vezi pe strada un individ slabanog cu o sacosa de BRD, sa stii ca ala sunt eu. Banca mentionata mai sus imi datoreaza niste bani si ca s-o mai pasuiesc, sa nu i-i cer imediat, din cand in cand imi mai da cate un pix, cate o sacosa, cate un ceas sau o agenda!

    RăspundețiȘtergere
  5. Ce ai pățit, frate,de-ai slăbit, că eu te știam un tip bine!

    p.s.vrei să cred poanta asta cu pix, sacoșă etc? cine știe ce miliardar ești, făcând reclamă..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, sunt miliardar. Urmeaza sa-mi achizitionez o masina ultimul racnet si o tipa de maximum 20 de ani.

      Ștergere
    2. Știam eu că ești miliardar!!!

      p.s. da, feciorul tău știe ce gânduri îl frământă pe tătâne-său??

      Ștergere
  6. ba eu îmi amintesc cum era cu raţia şi cu sacoşele de rafie. ale bunicii mele erau albe şi ajurate, doamne ce mă enervau că scăpau printre ochiurile acelea castraveţii. :)

    vedete? ce vedete? nişte oameni şi ei...

    RăspundețiȘtergere
  7. Asta ar însemna, dragă psi, că fiecare județ avea modelul lui de sacoșe..tocmai asta n-au aflat ( încă) vedetele de la Hollywood!

    ( neșansa lor)

    RăspundețiȘtergere
  8. Doamne Adamo asta e ..printul poeziei muzicale!...l-am ascultat abia acum intr-o clipa de ragaz...ce sa spun,tristetea aceea din timbrul vocii sale ma copleseste,si ce orchestratie au piesele sale!!!Uf...bine ca nu inteleg franceza ca ma apuca plansul si dorul rau de duca...vb vine,dar te ia asa si te duce intr-o lume a spiritului ,a Nostalgiei din care tresalta amintiri de toate felurile...mult Dor !

    RăspundețiȘtergere
  9. Puțíni sunt cititorii blogului, care ascultă muzica..câteodată îmi pare atât de rău..
    Am pus Adamo, ca o replică dată unei realități..prozaice.
    Muzica ne înalță!
    Mie îmi place Adamo de când mă știu, de fapt, cred că din clasa a X-a.
    Tu spui „poezie muzicală”, spui așa, pentru că asculți cu sufletul..
    Este ca o elegie, deși este un cântec de dragoste- te iubesc mai puternic decât timpul/tăcerea/zidurile/viața/uitarea/iadul/rațiunea..decât dragostea!

    Splendidă muzică! inegalabilă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Spun "Poezie muzicala", adica versul,intonatia,melosul bazat pe timbru primeaza ,nu "vocalizele"!Muzica se substituie trairii poetice,asta este muzica usoara la origini,ce se intampla astazi ar trebui renumit un nou gen!
      !

      Ștergere
    2. Gina, ca sa asculte muzica trebuie mai cu seama ca articolul sa se bazeze pe muzica propusa,tema in sine...scrie de asa natura incat sa starnesti curiozitatea de a asculta!

      Ștergere
    3. „Da.
      Aici trăirea poetică este superbă, ea depășește, cumva, muzica sau împreună creează o stare de o mare intencitate sufletească!

      Tema „sacoșei„ este, într-un fel, timpul..timpul care lasă urme în suflet, dar invită la visare.
      Timpul este o temă universală, eu așa simt.

      Ștergere
    4. Ma refeream la articolul muzical in sine...stiu ca asortezi muzica cu tema aleasa...dar nu prea are cum spui izbanda ascultarii...

      Ștergere
    5. „Comenta „ pe aici,, în urmă cu vreo doi ani, o persoană cunoscută.
      Selecta un paragraf, îl punea între ghilimele și mai scria o interjecție,în vreme ce eu îmi băteam mintea să-i pricep„zicerile..
      Știi ce gând am? se scrie prea mult, se citește mult prea puțin, asta este lumea!

      Ștergere
  10. Nu m-aş fi gândit niciodată, că o modestă sacoşă de rafie să aibă o asemenea valoare în alt colţ de lume. La noi, vedetele sau femeile cu dare de mână, cumpără genţi cu zeci de mii de euro, aduse de peste hotare şi care poartă nume de marcă.
    Trăim într-o lume, pe cât de frumoasă pe atât de complexă şi complicată.
    Mi-a plăcut mult melodia, n-am mai auzit-o până acum.
    O noapte liniştită vă doresc, doamna Gina, cu mult drag! :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Da, este chestiune de ..gusturi.
    O doamnă de=a noastră, lucrătoare până mai ieri în televiziune, își cumpărase o poșetă care, ca preț, concura cu o garsonieră..asta este, gusturile nu se discută.


    Seară bună, Ștefi!

    RăspundețiȘtergere
  12. Nu mi-au placut niciodata aceste sacose...dar ce imi aduc aminte este faptul ca aveau cautare datorita rezistentei lor!
    Mai rezistente decat cele de panza plus impermeabilitatea lor.
    Ai mei carau la greu ,drum lung de acasa de la tara pana acasa...foloseau si sacose,aceasta era un gen cautat pentru motivele mentionate.
    Poate de aceea au cautare acum...moda mai si revine uneori!
    Insa aspectul lor lucios,sintetic mie imi displace!
    Zau nu le-as folosi!

    RăspundețiȘtergere
  13. Te cred.
    Să mă și oblige cineva, și nu aș căra o astfel de sacoșă.
    Când te numești Julia Roberts, se schimbă situația, nu?

    RăspundețiȘtergere
  14. Auzi,amu imi zise mama ca in Franta e vreo 2000 de euro,si pe acolo e trufanda acesta plasa nitel prelucrat se pare materialul...ea stia inaintea mea!Cred ca am sa-i fac o oferta lui MM de asemeni plase,are cumparaturi nu gluma de facut pentru cei 13 frati si surori ai ei...haha
    Astea sunt foarte incapatoare bag seama,hranesti un pluton!

    RăspundețiȘtergere
  15. Vezi că păcătuiești, dacă te tot gândești la îmbogățire!!( cu plase)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai cum ramane atunci cu acea croaziera?...nu sa vrei bani este un pacat ci cum ii folosesti mai apoi!
      Daca as avea o casa cred ca o sumedenie de animale oropsite de pe strada as tine acolo...

      Ștergere
  16. Hi! hi! cum să uit promisiunea? doar că ziceam să o iei încet cu afacerea„plase pentru stele„..

    RăspundețiȘtergere
  17. Cred ca astazi criteriul acesta al sacoselor multicolore nu l-ar mai ajuta pe domn sa stabileasca asa de usor zona de provenienta a turistilor. Toata lumea iubeste culorile vii, indiferent din ce punct cardinal provine. Iar sacose, cine nu poarta, in tara romaneasca?

    Acest post mi-a amintit de remarca unei amice concitadine, acum vreo 20 de ani, cand am fost intr-o excursie organizata in Franta, intr-un loc in care ne intalneam cu tineri din toata lumea. Ea recunostea pe data romanii, fara sa-i auda vorbind. Crezusem intr-un criteriu cat de cat mai subtil, dar acesta era... tipul de incaltaminte: espadrilele. Chinezesti, standard. M-am simtit umilita atunci, in anii aceia ne imbracam si ne incaltam cu ce se gasea, nu aparuse inca explozia de produse din import, "de firma", cu care acum se autoeticheteaza unii romani asa - zis superiori altora, ca sa se diferentieze de... "ceilalti". Aceia care aproape ca nu mai exista...

    RăspundețiȘtergere
  18. Uff, dragă Acuarelă!
    dacă ai ști.. este și un alt trist mod de a fi recunoscuți, mă refer la atitudinea unora ( adesea persoane bogate), care,sflate în excursii pe alte meleaguri, la micul dejun își fac „plinul „în poșetă..

    RăspundețiȘtergere
  19. Vaaai! In poseta? :))) Probabil ca si aceea e...de firma! :)

    RăspundețiȘtergere
  20. Draga mea, chiar așa! de firmă...( fiiiirmă)

    RăspundețiȘtergere