vineri, 4 februarie 2011

7 grade cu minus

Drumul către autobuz/supermaket/piață trece, obligatoriu, pe lângă container.
O asistentă și două scormonitoare.
Prima, grasă, neagră, înfofolită, caută materiale feroase.
Într-o căruță , doi pași mai încolo, o așteaptă un copil. Nu are mai mult de zece ani. Negru și el.
Tremură și ține strâns hățurile.
A doua scormonitoare- blugi lipiți , cizme înalte, toc cui, geacă roșie scurtă, machiaj strident.
Scormonesc și se privesc chiorâș.
Fată, dacă nu-l găsesc, mor!
Îl găsești, dragă, calmează-te!
Încetinesc pasul.
L-a găsit..în punga aruncată , probabil, de cu seară..printre câteva cutii de bere, resturi de țigări,  hârtii.
Sar amândouă, scormonitoarea tânără și asistenta ei, se pupă, citesc biletul, de dragoste, îmi zic în gând..
Pe fereastra coaforului, un afiș, coală A4-E ceva bun în orice rău!
Refuz să mai intru,  înțeleg avertismentul..
Lângă ușa supermaketului o țigăncușă, de ce or fi zicând oamenii ăștia că trebuie să li se spună romi?
douăzeci și doi de ani, n-a întrebat-o nimeni, așa vorbește , legănându-și pruncul, înfășurat în niște bucăți de pătură.
O cert, o mai ceartă cineva.
Tace. Înhață banii, recunosc,nu pot să trec nepăsătoare, cum să mergi mai departe, când vezi un copil de nici un an, folosit , pe frigul ăsta, ca momeală?
La intrarea în farmacie, altă cerșetoare.
Ce se întâmplă cu lumea asta?

Vreau o țară ca afară!
Cer prea mult, asta e sigur.
Vreau doar, ca atunci când trec dincolo de pragul casei, să văd o lume normală.
Ce înseamnă , de fapt, normal?











10 comentarii:

  1. Gina, nu voi scrie cam ce înseamnă normal, da subscriu la Vreau o țară ca afară!
    Normal...normal e ca fiecare să-și vadă de treaba lui și să aibă treabă de făcut, s-o facă bine și decent, dar și salarul să fie bun și decent. Să mergem pe stradă liniștiți, în siguranță...cerem prea mult?! Dacă da, atunci nu știu ce-o fi normalitatea! ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Si eu VREAU o TARA ca AFARA!
    Prea multa "mizerie" apare in cale si de multe ori nici n-o putem ocoli...ochii vad,urechile aud.Cu cat orasul e mai mare cu atat e mai multa anormalitate.

    RăspundețiȘtergere
  3. Mirela,
    Gândim cam la fel!

    Liniște și echilibru!

    RăspundețiȘtergere
  4. Angi,
    Am oroare de apariția , la orice pas, a maidanezilor și a cerșetorilor.
    Nu știu cum este în alte orașe, la noi, asemenea”peisaje” te sufocă.

    RăspundețiȘtergere
  5. Vrei o ţară ca afară? Cred că mai ai foarte mult de aşteptat. Noroc că românul, prin definiţie, este răbdător. Sunt multe de făcut prin ţara asta a noastră, iar cei care ar trebui să vină cu proiecte adevărate şi viabile se ocupă de cu totul alte lucruri, eventual telegondole în... Valea Jiului. E multă mizerie în jurul nostru, din păcate, e mizerie chiar şi în suflete, ceea ce este mult mai grav. Chiar, s-ar putea şterge vreodată geamurile sufletelor celor care au uitat să trăiască frumos?
    O seară bună, Gina...

    RăspundețiȘtergere
  6. Cris,
    Nu știu cum se face, dar citind ce spui mi-a venit în minte o vorbă, a unei regine celebre- n-au pâine, atunci să mănânce cozonac..
    O seară bună!

    RăspundețiȘtergere
  7. pai hai sa vedem atitudine ... de la extraterestri nu obtineti ....

    RăspundețiȘtergere
  8. @Antiignorantu,
    Cine de la cine așteaptă?

    RăspundețiȘtergere
  9. Normalitatea...
    Mirela a introdus o notiune greu de explicat: decenta.
    Pentru cersetorul rrom, fost si viitor tigan, normalitatea este o casuta cu turnulete; cum sa-i explici notiunea de decenta ?

    RăspundețiȘtergere
  10. @Daurel,
    Sigur că este greu, poate chiar imposibil- există un asemenea cartier la câțiva kilometri de oraș- case cu turnuri, pături în geamuri, caii în fața casei, gunoiul în lacul , pe malul căruia se ridică indecente, palatele..

    RăspundețiȘtergere